Amintiri din preistoria europeană a României

Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
Alte confuzii jpeg

O întîmplare de acum mai bine de un deceniu îmi revine obsesiv în minte, probabil din cauza pitorescului ei aşa-zicînd „pre-european“. Totuşi, trebuie să recunosc că excursul mnemotehnic s-a declanşat cu ceva timp în urmă, într-o frumoasă zi de iulie, pe cînd sorbeam, la un pub de pe malul Tamisei, aproape de Catedrala Sf. Paul, o puternică, plină de savoare, bere scoţiană Newcastle. Iată însă faptele! Întors acasă după un masterat istovitor în inima Marelui Albion, un fost student de-al meu mi-a povestit nişte lucruri care astăzi par desprinse din butaforia altui secol. Observînd el, cîndva pe la începutul stagiului său academic, faptul că o convorbire internaţională (în România) îl costa excesiv de mult – în comparaţie cu ceea ce ofereau (în reclame) companiile de telefonie celulară –, tînărul hotărî să meargă în pas cu lumea şi îşi cumpără un cochet mobil cu posibilităţi tehnice, la acea vreme, nelimitate. Se conectă la programul internaţional al unei mari firme de profil, care avea un slogan publicitar extrem de generos: pentru un minut de dialog celular, în orice ţară europeană, clientul urma să fie taxat cu doar 20 de pence. Un tîrg minunat pentru studentul nostru însingurat, care putea astfel să discute consistent cu familia, cel puţin o dată pe săptămînă.

Imediat după confirmarea conectării, cu ceasul în faţă (potrivit pe cronometru) şi inima zvîcnind de emoţie, băiatul îşi apelă rudele de peste mări şi ţări, povestindu-le, cu lux de amănunte şi bucurie copilărească, marea afacere pe care tocmai o încheiase. Cînd consideră că „traumatizarea“ bugetului telefonic era, pentru moment, suficientă, îşi luă rămas bun de la cei dragi şi se grăbi să sune la serviciul de aflare a propriului cont, din pură curiozitate, întrucît nu-şi imagină vreo secundă că o promisiune (britanică) nu ar fi respectată pînă în cele mai mărunte detalii ale sale. Aici însă, stupoare! Vocea robotului îl informă cu nonşalanţă că, prin nefasta convorbire, cheltuise o sumă de (măcar) patru ori mai mare decît cea estimată iniţial (în conformitate cu precizările din reclamele companiei al cărei client devenise). Un calcul sumar îi demonstră tînărului, fără echivoc, irosirea aproape integrală a bugetului (pe o lună) la o singură apelare internaţională. Nu exista nici un dubiu: pentru un minut de dialog cu familia plătise 80 de pence, şi nu 20, după cum afirma oferta iniţială. Avînd creditul telefonic aproape de zero şi o nevroză (meteo) tipic londoneză, masterandul român îşi înecă necazul într-o bere Newcastle.

A doua zi, cu fatalismul specific victimelor moldo-vlahe, dar (tocmai datorită lui) împăcat cu sine, el povesti colegilor mica păţanie telefonică. Spre surprinderea lui (care se aştepta să producă amuzament şi persiflări indolente, gen „Ce să-i faci, ăsta-i capitalismul!“), toată lumea fu ultragiată. În mintea englezilor, situaţia era inacceptabilă, reprezentînd o încălcare gravă a drepturilor individului şi a regulilor economiei de piaţă. Înainte ca bietul român să se poată dezmetici, ei întocmiră o scrisoare de protest vehement către conducerea firmei, punîndu-l pe omul nostru (în calitate de client) să o semneze. Îi cerură reclama de la care pornise totul, o anexară la „dosar“ şi expediară plicul pe adresa companiei, într-o succesiune de mişcări de-a dreptul năucitoare pentru protagonist. Nu trecu mult timp, de altfel, şi băiatul primi un telefon (chiar pe buclucaşul mobil amintit). O voce (destul de timorată) a unei persoane care se recomandă „director executiv“ îi spuse că protestul său fusese receptat de marele trust. Regretau mica ambiguitate produsă. Într-adevăr, programul presupunea taxarea cu 20 de pence minutul la convorbirile europene, dar, dintr-o eroare (culturală?), responsabilii cu marketing-ul nu precizaseră acolo faptul că „Europa“ – în viziunea firmei – se întindea numai pînă în Ungaria (inclusiv), „ţările Estului“ (cum se exprimă domnul menţionat), printre care şi România, desigur, intrînd la categoria „Asia“, unde plata era de 80 de pence pe minut. Uşor jenat, tînărul mulţumi pentru clarificări, se scuză pentru protest şi închise. Ieşi abătut în ploaia măruntă de afară. Nimic nu părea mai îmbietor ca o halbă de Newcastle.

După o zi, colegii aflară trista poveste. Din nou, spre uimirea românului, indignarea lor fu deosebit de intensă. Redactară acum un protest colectiv, căruia îi ataşară hărţi ale Europei (cu poziţia României bine încadrată) şi diverse mărturii (istorice) englezeşti despre europenitatea ţărişoarei din jurul Carpaţilor. Depuseră întreaga documentaţie la sediul nefericitei companii. În cîteva ore, eroul principal primi telefon de la însuşi preşedintele firmei, care (speriat) îi promise rezolvarea urgentă a situaţiei. În trei săptămîni, vor extinde programul (de 20 de pence) în România şi Bulgaria. Pînă atunci, pentru consolare, ofereau clientului reclamant un cont gratuit (echivalent cu suma pierdută în respectiva convorbire) şi posibilitatea unilaterală (valabilă, adică, numai pentru telefonul său!) de a apela numere din România cu taxare de 20 de pence pe minut. Bărbatul – vizibil îngrijorat – îşi cerea un milion de scuze, promiţînd chiar o mică verificare a directorilor de marketing. Fostul meu student rămase siderat. La capătul unui minut de buimăceală, surîse pentru prima dată de cînd debutase tensionatul episod. Evenimentul se cerea cinstit cu o bere Newcastle.

Ce să reţinem din istoria de mai sus? Decideţi dumneavoastră! Eu mă limitez să semnalez că pe piaţa românească nu a apărut încă berea scoţiană Newcastle.

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Riscurile alcoolului la plajă: deshidratare, leșin, accident vascular, înec. Cum să bei prudent, dacă nu te poți abține
Deși e tentant și poate părea distractiv, consumul de alcool în apropierea apei și sub un soare arzător vine cu unele riscuri reale de siguranță. Yahoo Life a publicat sfaturile unor experții în sănătate pentru a evita deshidratarea, bolile cauzate de căldură și accidentele.
image
Un cunoscut economist român oferă un premiu de 100.000 de euro, cu o singură condiție. „Vi-i dau eu, mă angajez aici”
Economistul Andrei Caramitru se angajează să ofere un premiu de 100.000 de euro. Există însă și o condiție importantă pusă celor care ar vrea să se bucure de acești bani.
image
Ce ne spun accidentările repetate ale lui Halep: doctorul Alin Popescu a explicat cazul Simonei ca la carte EXCLUSIV
Accidentările repetate cu care se confruntă Simona Halep sunt des întâlnite în cazul sportivilor care revin în competiții după absențe îndelungate.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.