Amestec franțuzesc la centimă

Publicat în Dilema Veche nr. 381 din 2 - 8 iunie 2011
Adevăratul rost al lucrurilor jpeg

Astăzi ni se pare că moneda euro există de cînd lumea şi că va fi tot cît va ţine şi lumea (nu ne îngrijorează că prin Europa au apărut niscai dubii). Eu, totuşi, îmi mai aduc aminte (că nu era chiar aşa de demult) de francii francezi, de bancnotele acelea mari şi vesel colorate, dar şi de variatul mărunţiş, centimele care-ţi încărcau buzunarele prin anii ’90, în vremea cînd la noi, din pricina inflaţiei, monezile aproape că dispăruseră.

De acel mărunţiş voiam să scăpăm, patru români aflaţi în drum spre Strasbourg, pentru că a doua zi urma să intrăm în Germania şi ne gîndeam că nici nu puteam şi nici nu merita să-l schimbăm în mărci. Ajunsesem la Reims şi ne suceam gîturile în faţa ameţitoarelor turnuri ale catedralei. Coborînd ochii mai spre pămînt, am zărit în acea piaţă fabuloasa vitrină a unui magazin de vinuri. Erau acolo sticle de toate culorile, formele şi mărimile, neobişnuite pentru nişte oameni veniţi dintr-o ţară unde sticlele rămăseseră încă la doar cîteva tipuri, conform inconturnabilului standard de stat, care ajunsese să ne îmbutelieze pînă şi minţile în recipiente STAS. În faţa acelei diversităţi, ne-am zis că e momentul să scăpăm de tot mărunţişul. Una dintre fete ne-a atras însă atenţia că magazinul e pentru fraierii de turişti şi că probabil am putea găsi aceleaşi vinuri, bune (doar eram în regiunea Champagne), dar mai ieftin, la oricare magazin alimentar mai retras din calea principală a vizitatorilor oraşului. Aşa s-a făcut că, la vreo două străzi mai încolo, am dat peste o „alimentară“, cum îi ziceam noi, care avea pe rafturi aceleaşi sticle spectaculoase. Am început să ne învîrtim printre rînduri, încercînd să corelăm preţurile, calităţile şi mărunţişul pe care-l puseserăm la un loc, într-o punguţă de plastic. Evaluam ingeniozitatea formei fiecărei sticle, admiram culoarea lichidului din interior, citeam eticheta. Alegerea se dovedea o treabă grea, mai ales că pe atunci în afară de Bordeaux (şi poate Côtes du Rhône), nu cred că mai ştiam vreo marcă de vin franţuzesc. Fiecare dintre noi apărea de după cîte un rînd de rafturi cu o propunere. Un rosé uşor acidulat şi fructat într-o sticlă cu gîtul strîmb, poate puţin cam scump. Unul roşu mai ieftin, de masă şi cu un nume complicat şi total necunoscut, îmbuteliat într-un fel de carafă cu dop. Sau poate mai bine un Bordeaux la litru, într-o sticlă familiară nouă? Dar o şampanie roşie, că tot eram în zona cu pricina? Ce-ar fi să luăm şi un coşuleţ de paie cu două sticle la un preţ de una singură, un roşu-rubiniu şi un alb-auriu?

Lăsam unele şi alegeam altele. Le abandonam şi pe acelea însă, de îndată ce găseam altceva ce ni se părea mai interesant, încercînd mereu să socotim şi dacă ne-ajunge măruntul. Vînzătoarele începuseră să fie cam neliniştite de forfoteala noastră, dar noi nu reuşeam să ne hotărîm. Pipăiam şi întorceam sticlele pe toate feţele. Probabil că nu ne-a scăpat nici una din magazin, în condiţiile în care nu erau deloc puţine (şi nici urîte). În cele din urmă, am umplut un coş în care nu erau două sticle la fel. Ne-am dus la casă şi am aflat că suma totală pe care o datoram era cu vreo cîţiva franci buni mai mică decît ce aveam noi în pungă. Era de bine, dar constatarea a dat peste cap întreaga construcţie. Ne-am întors la rafturi cu gîndul să renunţăm la ceva mai ieftin şi să luăm ceva mai scump. Reforma asta ne-a consumat încă vreo jumătate de oră. A doua oară însă, bonul depăşea cu foarte puţin mărunţişul nostru pe care l-am înşirat în faţa figurii tot mai prelungi a casierei. În disperare de cauză, unul dintre noi a scos atunci o bancnotă mărişoară, pe care o ţinuse de rezervă. Eram astfel scutiţi de o nouă reformă, dar am primit mult rest. Adică mult mărunţiş, din acela de care voisem să scăpăm. 

Am trecut totuşi destul de uşor peste ratarea acestui scop, cu ochii sticlind la butelcuţele franţuzeşti cu care ne alesesem. Ni se părea că, oricum, făcusem o afacere bună. Urma, desigur, să „gustăm“ în acea seară din vreo două, dar pe restul aveam de gînd să le ducem celor de acasă, pe post de cadouri. Ajunşi la Strasbourg, după ce am admirat tramvaiul cel silenţios şi un spectacol de lumini proiectate pe faţada catedralei, am tras în sfîrşit la un hotel, unde am cugetat foarte atent asupra alegerii dopului uneia dintre frumoasele sticle, în care merita să învîrtim tirbuşonul. Nu mai ştiu care a fost criteriul de început, cert e că în ziua următoare am traversat Germania cu minţile apăsate de cadourile pentru cei de acasă.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.