America și România

Publicat în Dilema Veche nr. 954 din 21 – 27 iulie 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

Pornind de la încîntătoarea carte de popularizare a științei a lui Bill Bryson (Despre toate pe scurt), pe care o recomandam cu cîteva săptămîni în urmă, am descoperit și o altă bijuterie a acestui scriitor american de non-ficțiune, poate cea mai celebră a lui, intitulată simplu O plimbare în pădure. Este povestea unei călătorii pe care autorul a făcut-o în anii ’90, împreună cu un prieten, de-a lungul Munților Apalași. Și pentru că avem de-a face cu un scriitor de-a dreptul genial, povestea călătoriei se transformă, cumva, într-o poveste despre America.

Istoria a devenit și mai celebră după ce a fost ecranizată în 2015, cu o distribuție de zile mari: Robert Redford, Nick Nolte și Emma Thompson. Călătoria celor doi bărbați prin Munții Apalași urmează un traseu celebru, o potecă lungă de aproape 3.500 de kilometri (nu e nici o greșeală), numită Appalachian Trail. E un drum turistic care, asemeni lanțului muntos pe care-l străbate, are un capăt în sud-est, în statul Georgia, și celălalt în statul Maine din nord-estul Statelor Unite. Un drum pe care unii se încumetă să-l parcurgă în întregime (se numesc integraliști). O astfel de aventură poate dura aproximativ o jumătate de an, dacă ești în stare să mergi zilnic cel puțin 20 de kilometri pe creste și văi. Munții nu sînt foarte înalți, arareori depășesc 2.000 de metri altitudine, dar au porțiuni cît se poate de sălbatice. Sînt și zone în care timp de zile bune pierzi orice legătură cu lumea civilizată, străbătînd păduri interminabile. Pericolele nu sînt nici ele de ignorat, iar dacă te apuci să le treci în revistă pe toate cele cuprinse în ghiduri, așa cum a făcut Bryson, inevitabil ajungi să te gîndești să renunți. E ca atunci cînd citești contraindicațiile de pe prospectele unor medicamente.

Nu vreau totuși neapărat să povestesc cartea lui Bill Bryson. Ce m-a surprins însă citind-o au fost unele asemănări cu traseele de pe munții noștri. Mai bine zis cu problemele din munții noștri. Poate e doar o simplă impresie, dar, în domeniul ăsta, cea mai puternică țară din lume pare să aibă destul de multe puncte comune cu a noastră (sau cel puțin așa era prin anii ’90, la noi și la ei). De exemplu: refugii cu priciuri suprapuse, ba chiar, la ei, pe trei rînduri, nu doar pe două, ca la noi; locuri de dormit în care dai peste perne soioase și urît mirositoare; refugii cu acoperișuri găurite și prin care mișună diverse specii de rozătoare. Tot așa, există locuri unde poți găsi de mîncare, dar în care trebuie totuși să fii extrem de atent, să nu te alegi cu vreo toxiinfecție alimentară. Unii dintre cabanierii lor par să fie uneori chiar mai grobieni decît cei de la noi. De asemenea, problemele cu urșii sînt similare, la fel și sfaturile contradictorii în privința măsurilor pe care ar trebui să le adopte drumeții pentru a micșora riscurile (în Apalași nu sînt urși Grizzly, ci urși negri, ceva mai apropiați de urșii noștri bruni, ca mărime și comportament).

Hărțile pe care le-a avut Bryson la dispoziție s-au dovedit atît de proaste încît nu le-a putut practic folosi. Autorul nu pierde nici ocazia de a descrie în amănunt, ca un adevărat jurnalist de mediu, proasta gestionare a statului american în ceea ce privește pădurile. În altă ordine de idei, aș observa că o călătorie în zilele noastre prin sălbăticia Apalașilor nu se compară cu ceea ce vedem prin western-uri. Adică se pare că nimeni nu face focul cu lemne din pădure ca să-și prepare hrana și să se încălzească peste noapte și nu se pune problema să supraviețuiască cineva din vînat sau pescuit. Toți drumeții au primusuri pe gaz sau benzină și produse semipreparate, al căror stoc trebuie refăcut neapărat o dată la cîteva zile. Nimeni nu se rupe chiar definitiv de civilizație. Din loc în loc apar șosele asfaltate, există locuri de campare cu magazine (chiar dacă proaste), iar accesul la unele localități apropiate e posibil.

Drumeții sînt și ei de toate felurile, de la cei care parcurg porțiuni foarte scurte, doar în week-end, lăsîndu-și mașina într-o parcare, pînă la fundamentaliștii „integraliști” de care pomeneam la început, sau de la nesimțiți patenți pînă la caraghioși care-și îngroapă cu grijă fecalele în pădure. Nu lipsesc nici pantofarii desăvîrșiți, care nu fac nici un pas pe jos, dar se înghesuie pe la punctele de mare atracție turistică unde pot ajunge cu mașina sau cu telefericul.

Cartea lui Bryson e „ireverențioasă”, cum o descrie cineva, plină de umor și poante de o delicioasă incorectitudine politică. Un tip echilibrat, tolerant și cu bun-simț, autorul își permite în același timp să se amuze pe seama tuturor moftangiilor, răsfățaților și tembelilor pe care-i întîlnește. Descrierea unei tinere („ochelaristă durdulie, cu o geacă roșie și obișnuitul rucsac supradimensionat”), alături de care Bryson și tovarășul lui, Katz, au călătorit fără să vrea timp de vreo trei zile, e pur și simplu mortală. „Știam de mult că îmi era scris să petrec ceva timp cu fiecare dintre cei mai proști oameni de pe planetă, iar Mary Ellen era dovada că nici în pădurile din Munții Apalași nu aveam să fiu scutit de asta. Din prima clipă mi-am dat seama că ea era o raritate.” Și detaliile acestei întovărășiri continuă a fi istorisite savuros.

Ca să revin la comparațiile mele, e cît se poate de evident că, dincolo de natura sălbatică și frumoasă, nici America și nici România nu duc lipsă de proști.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.