Amărăciuni filozofice în preajma vacanţelor de vară

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 749 din 28 iunie ÔÇô 4 iulie 2018
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

Tr─âim un moment schizofrenic al civiliza┼úiei numit─â occidental─â sau de tip occidental: plou─â zilnic cu avertismente conving─âtoare legate de agravarea crizei prin care trece, dar solu┼úiile propuse nu s├«nt conving─âtoare. Boala este identificat─â ┼či definit─â, dar remediile lipsesc. ┼×tim ├«ncotro ne ├«ndrept─âm, dar nu ┼čtim cum s─â oprim, nici cum s─â fr├«n─âm ÔÇ×drumul spre zidÔÇť.

├Än Statele Unite a ap─ârut o carte cu un titlu simptomatic: Fascism. A Warnig (Fascism. Un avertisment). O carte scris─â de un nume sonor al diploma┼úiei americane din ultimii dou─âzeci de ani, doamna Madeleine Albright. Ea consider─â c─â o tenta┼úie autoritar─â, care ar putea deveni fascist─â, se face sim┼úit─â ├«n propria ┼úar─â, precum ┼či ├«n Europa. ├Äntr-un interviu acordat revistei franceze Le Point, Madeleine Albright compar─â ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n prezent cu anii ÔÇÖ30 ├«n Europa ┼či constat─â c─â imigran┼úilor li se atribuie ast─âzi rolul de ┼úapi isp─â┼čitori, cam ├«n acela┼či fel ├«n care li s-a atribuit acest ÔÇ×rolÔÇť evreilor ├«n anii ascensiunii nazismului.

├Än Germania a ap─ârut o carte scris─â tot de un diplomat, fost ministru de Externe ├«ntre 1998 ┼či 2005, Joschka Fisher. El se apleac─â asupra aceluia┼či ÔÇ×mare bolnavÔÇť cu un titlu tot f─âr─â echivoc: Declinul Occidentului. Europa ├«n noua ordine mondial─â a secolului al XXI-lea. ┼×i el acord─â un interviu, ├«n acela┼či num─âr din 21 iunie al revistei Le Point, ┼či face la un moment dat urm─âtorul comentariu: ÔÇ×Noi am tr─âit ├«n Europa o lung─â perioad─â de fericireÔÇť.

Iat─â doi diploma┼úi, buni cunosc─âtori ai mecanismelor vizibile ┼či invizibile care fac s─â mearg─â lumea, care s├«nt profund nelini┼čti┼úi. Ambii avertizeaz─â c─â spiritele rele ne dau t├«rcoale, c─â au revenit, cu alte m─â┼čti, din str─âfundurile ml─â┼čtinoase ale istoriei. ┼×i c─â normalitatea cu care ne-am obi┼čnuit (cea bazat─â pe democra┼úie, pe stat de drept, pe liber─â circula┼úie, pe libertate ┼či egalitate, pe exercitarea f─âr─â fric─â a spiritului critic) nu este etern─â ┼či c─â poate fi deturnat─â treptat, deviat─â de la traiectoria ei, manipulat─â, instrumentalizat─âÔÇŽ Ambii ne avertizeaz─â c─â s├«ntem ├«ntr-un fel de tranzi┼úie ┼či c─â deceniile viitoare s-ar putea s─â nu mai aib─â textura ÔÇ×fericit─âÔÇť a celor precedente (c├«nd nu ne-am dat seama c─â erau cei mai buni ani din via┼úa noastr─â).

O alt─â fraz─â mi-a atras aten┼úia la sf├«r┼čitul lunii iunie, o fraz─â pronun┼úat─â de pre┼čedintele francez Emmanuel Macron. Vorbind despre unele for┼úe na┼úionaliste, populiste sau de extrem─â dreapt─â care c├«┼čtig─â teren ├«n Europa ┼či preiau butoanele deciziei, ┼čeful statului francez a folosit un termen mai pu┼úin diplomatic pentru a le caracteriza: ÔÇ×├Äi vede┼úi cum c├«┼čtig─â teren, ca o lepr─â, mai peste tot ├«n Europa, ├«n ┼ú─âri unde consideram imposibil s─â vedem c─â reapar? Ei spun lucrurile cele mai grave ┼či noi ne obi┼čnuim cu ele. Ei se dedau la cele mai grave provoc─âri ┼či nimeni, absolut nimeni, nu se scandalizeaz─â.ÔÇť

Cuv├«ntul ÔÇ×lepr─âÔÇť folosit de ┼čeful statului francez a produs repede unele indigestii ┼či unele reac┼úii. Printre care ┼či observa┼úia c─â ├«n arena democra┼úiei oricine vine la putere prin voturi liber exprimate este ├«n mod automat ├«nc─ârcat cu onorabilitatea decurg├«nd din ├«ns─â┼či noble┼úea exerci┼úiului democratic.

Toate aceste semne, avertismente, am─âr─âciuni exprimate ├«n forme filozofice sau politice, excese de limbaj tr─âd├«nd o anumit─â nervozitate, precum ┼či numeroasele imagini ┼či mesaje care vin dinspre o anumit─â ÔÇ×lume dezl─ân┼úuit─âÔÇť care nu mai vrea s─â fie ┼úinut─â la por┼úile prosperit─â┼úii, toat─â aceast─â imens─â ploaie de meteori┼úi ├«ncin┼či ar trebui deci s─â ne oblige de urgen┼ú─â la g─âsirea unui remediu. ├Än mod normal, to┼úi liderii lumii libere, to┼úi ┼čefii de partide, de curente ┼či de contracurente, to┼úi patronii de ├«ntreprinderi, to┼úi exper┼úii geopolitici, militari ┼či din alte domenii, toate eminen┼úele cenu┼čii ┼či to┼úi cei capabili s─â contribuie la croirea unei gigantice veste de salvare ar trebui s─â se reuneasc─â de urgen┼ú─â. ┼×i s─â g─âseasc─â solu┼úii.

Este ceea ce ar trebui s─â se ├«nt├«mple ├«ntr-o lume normal─â, numai c─â a noastr─â pare s─â-┼či fi pierdut de mult instinctul de supravie┼úuire. ├Än prezent, aceast─â lume este preocupat─â de cu totul altceva ┼či va fi aspirat─â ├«n urm─âtoarele dou─â luni de un fel de ceremonial religios, de un fel de ritual al transhuman┼úelor moderne care arunc─â pe drumuri milioane de semi-migran┼úi: vacan┼úele de var─â.

Despre cum st─âm cu decaden┼úa, cu declinul ┼či cu spiritele rele, mai vorbim la toamn─â. ┼×i poate tot atunci vom relua discu┼úia despre cum spiritele rele se instaleaz─â uneori la putere (ceea ce s-a mai v─âzut ├«n istorie) nu prin altceva ceva dec├«t strictul ┼či nobilul mecanism democratic. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.