Amărăciuni filozofice în preajma vacanţelor de vară

Publicat în Dilema Veche nr. 749 din 28 iunie – 4 iulie 2018
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Trăim un moment schizofrenic al civilizaţiei numită occidentală sau de tip occidental: plouă zilnic cu avertismente convingătoare legate de agravarea crizei prin care trece, dar soluţiile propuse nu sînt convingătoare. Boala este identificată şi definită, dar remediile lipsesc. Ştim încotro ne îndreptăm, dar nu ştim cum să oprim, nici cum să frînăm „drumul spre zid“.

În Statele Unite a apărut o carte cu un titlu simptomatic: Fascism. A Warnig (Fascism. Un avertisment). O carte scrisă de un nume sonor al diplomaţiei americane din ultimii douăzeci de ani, doamna Madeleine Albright. Ea consideră că o tentaţie autoritară, care ar putea deveni fascistă, se face simţită în propria ţară, precum şi în Europa. Într-un interviu acordat revistei franceze Le Point, Madeleine Albright compară ceea ce se întîmplă în prezent cu anii ’30 în Europa şi constată că imigranţilor li se atribuie astăzi rolul de ţapi ispăşitori, cam în acelaşi fel în care li s-a atribuit acest „rol“ evreilor în anii ascensiunii nazismului.

În Germania a apărut o carte scrisă tot de un diplomat, fost ministru de Externe între 1998 şi 2005, Joschka Fisher. El se apleacă asupra aceluiaşi „mare bolnav“ cu un titlu tot fără echivoc: Declinul Occidentului. Europa în noua ordine mondială a secolului al XXI-lea. Şi el acordă un interviu, în acelaşi număr din 21 iunie al revistei Le Point, şi face la un moment dat următorul comentariu: „Noi am trăit în Europa o lungă perioadă de fericire“.

Iată doi diplomaţi, buni cunoscători ai mecanismelor vizibile şi invizibile care fac să meargă lumea, care sînt profund neliniştiţi. Ambii avertizează că spiritele rele ne dau tîrcoale, că au revenit, cu alte măşti, din străfundurile mlăştinoase ale istoriei. Şi că normalitatea cu care ne-am obişnuit (cea bazată pe democraţie, pe stat de drept, pe liberă circulaţie, pe libertate şi egalitate, pe exercitarea fără frică a spiritului critic) nu este eternă şi că poate fi deturnată treptat, deviată de la traiectoria ei, manipulată, instrumentalizată… Ambii ne avertizează că sîntem într-un fel de tranziţie şi că deceniile viitoare s-ar putea să nu mai aibă textura „fericită“ a celor precedente (cînd nu ne-am dat seama că erau cei mai buni ani din viaţa noastră).

O altă frază mi-a atras atenţia la sfîrşitul lunii iunie, o frază pronunţată de preşedintele francez Emmanuel Macron. Vorbind despre unele forţe naţionaliste, populiste sau de extremă dreaptă care cîştigă teren în Europa şi preiau butoanele deciziei, şeful statului francez a folosit un termen mai puţin diplomatic pentru a le caracteriza: „Îi vedeţi cum cîştigă teren, ca o lepră, mai peste tot în Europa, în ţări unde consideram imposibil să vedem că reapar? Ei spun lucrurile cele mai grave şi noi ne obişnuim cu ele. Ei se dedau la cele mai grave provocări şi nimeni, absolut nimeni, nu se scandalizează.“

Cuvîntul „lepră“ folosit de şeful statului francez a produs repede unele indigestii şi unele reacţii. Printre care şi observaţia că în arena democraţiei oricine vine la putere prin voturi liber exprimate este în mod automat încărcat cu onorabilitatea decurgînd din însăşi nobleţea exerciţiului democratic.

Toate aceste semne, avertismente, amărăciuni exprimate în forme filozofice sau politice, excese de limbaj trădînd o anumită nervozitate, precum şi numeroasele imagini şi mesaje care vin dinspre o anumită „lume dezlănţuită“ care nu mai vrea să fie ţinută la porţile prosperităţii, toată această imensă ploaie de meteoriţi încinşi ar trebui deci să ne oblige de urgenţă la găsirea unui remediu. În mod normal, toţi liderii lumii libere, toţi şefii de partide, de curente şi de contracurente, toţi patronii de întreprinderi, toţi experţii geopolitici, militari şi din alte domenii, toate eminenţele cenuşii şi toţi cei capabili să contribuie la croirea unei gigantice veste de salvare ar trebui să se reunească de urgenţă. Şi să găsească soluţii.

Este ceea ce ar trebui să se întîmple într-o lume normală, numai că a noastră pare să-şi fi pierdut de mult instinctul de supravieţuire. În prezent, această lume este preocupată de cu totul altceva şi va fi aspirată în următoarele două luni de un fel de ceremonial religios, de un fel de ritual al transhumanţelor moderne care aruncă pe drumuri milioane de semi-migranţi: vacanţele de vară.

Despre cum stăm cu decadenţa, cu declinul şi cu spiritele rele, mai vorbim la toamnă. Şi poate tot atunci vom relua discuţia despre cum spiritele rele se instalează uneori la putere (ceea ce s-a mai văzut în istorie) nu prin altceva ceva decît strictul şi nobilul mecanism democratic. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Halep, prima veste bună după o lungă perioadă: Situația paradoxală cu care se confruntă
Constănțeanca de 31 de ani traversează un sezon trist, per ansamblu.
image
Angajată băgată în comă de patron. Bărbatul a fost arestat. „Ce, vrei să demisionezi?“
Femeia a fost sechestrată și lovită cu un topor în momentul în care a mers la firmă să-și depună demisia. Angajata a ajuns la spital în comă de gradul unu. Soțul acesteia a sunat imediat la 112.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.