Amabilitatea stării de ebrietate

Publicat în Dilema Veche nr. 90 din 6 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dragă domnule Nicolae Văcăroiu, aflaţi aşadar că pe 24 septembrie a.c., puţin după ora locală 16, treceam din Ungaria în Austria. Aici, ce să vezi: de-o parte şi de alta a autostrăzii, mori de vînt, cu zecile! Într-o jumătate de oră, gata, sîntem pe centura Vienei. Ce m-a impresionat aici: nu numai că vezi multe turle de biserici, dar imaginaţi-vă că ceasurile din ele mai şi arată ora exactă! Ce paradox, dle Văcăroiu: i) noi l-am suportat pe Ceauşescu 24 de ani, ii) ca el să facă o Casă a Poporului (a.k.a. a Parlamentului), iii) ca în ea să se mute şi Senatul pe care cu onoare îl prezidaţi (rog să-mi transmiteţi dacă, cumva,...), iv) ca în sala nouă a acestui Senat să fie pus pe perete un ceas (chiar în faţa dvs.), v) ca acest ceas să fie filmat de toate televiziunile, vi) ca să se spună că întîrzie o secundă la o mie de ani, vii) ca să ne înjure poporul mai abitir pe noi, parlamentarii, pe motiv de lux! Pe cînd la Viena toate ceasurile merg şi, de la Hitler încoace, nimenea nu mai înjură pe nimeni pe motive de milenarism! Aşadar: după o plimbare prin Austria, numai ce trecem, pe la ora 8 seara, în Germania, pe la Passau (întrebaţi-i pe emigranţii români din anii comunismului ce însemna acest cuvînt pentru ei!). Ne înscriem pe autostrada de München... şi mergi, şi mergi. Peste vreo două ceasuri de crestat Bavaria, ce spune Gavril Popescu (vă scriam de el săptămîna trecută): No, eu cre' că putem să ne oprim! Cînd un arădean spune asta, nu mai are rost să insişti. Şi unde nu ziceţi, dle Văcăroiu, că, pe întuneric, ajungem într-un orăşel pe nume Ergolding! Noapte..., friguţ... încercăm la un gasthaus (un soi de pensiune), e plin, ne trimit la altul..., întuneric..., n-avem hartă..., încurcăm străzile..., toţi amabili, explică în germană..., fix limba pe care n-o ştim... Ei bine, dle Văcăroiu, şi numai ce intrăm într-un tîrziu într-un soi de bar. Înăuntru, o singură masă ocupată: trei bărbaţi şi o femeie beau bere vîrtos (ăsta e Oktoberfest, începe la sfîrşitul lui septembrie şi ţine vreo zece zile din octombrie), toţi sînt afumaţi, noi întrebăm de gasthaus Rosenhof, ei toţi gavaresc ceva, nu pricepem nimic, ei iar explică, noi iar nu înţelegem... Pînă în clipa în care unul dintre ei - nu exagerez, cel cu nasul cel mai roşu - se ridică, ne face semn să ieşim, iese şi el după noi, urcă cu noi în maşina noastră şi recht! nur recht!, ne duce, din indicaţii, în trei minute la pensiunea Rosenhof. Aici - noroc! - tocmai are loc o nuntă, dar mai au ceva camere libere, rezervăm, ducem bagajele sus, bucurie mare. Dle Văcăroiu, sper să fiţi de acord cu mine: nu se făcea să-l trimitem pe neamţ la plimbare. Aşa că l-am oprit cu noi la o bere, să-i mulţumim. Dintr-o bere s-au făcut (fix) nouă (plus nişte platouri cu mezeluri şi brînzeturi). Ei bine, dle Văcăroiu, aici e aici: acolo, în inima Bavariei, nu ziceţi că găsisem un proaspăt tată!? Omul (pe nume Josef) avea un băieţel de fix patru zile (pe nume Tobias Sim!) cu actuala sa soţie (pe nume Choiy!), care soţie era din Thailanda - acolo unde nu de mult Josef făcuse nuntă cu Choiy şi dăduse de mîncat şi de băut la tot satul (thailandez)! Şi omul era (singurul cuvînt în engleză pe care părea că-l ştie) happy, happy! Aşadar, dle Văcăroiu, recapitulez: am băut beri blonde cu unicul neamţ-tată de patru zile de copil semi-tailandez din orăşelul Ergolding, el vorbind într-o limbă pe care noi n-o pricepeam şi noi vorbind într-o limbă pentru el străină. Şi ce ne-am mai distrat! Noi voioşi, el happy! Facem prezentările: eu sînt biznismen, spune Popescu (şi toată lumea rîde); eu sînt parlamentar, spun şi eu (şi rîd toţi); apoi Josef ne spune, mai mult din semne, că e poliţist! Poliţist! Poliţist la München! După care începe să arate spre mine insistent, ih mih bih mih şmiuglih sau ce mai spunea el pe-acolo. În acel moment, sincer să fiu, m-a nedumerit. Acest om cu nasul roşu arăta spre mine ca şi cum ar fi vrut să mă strîngă în braţe, spunea ich bin Polizei şi mai adăuga ceva, nedesluşit. Cum v-aţi fi simţit, dle Văcăroiu, într-o asemenea frază? În final, noroc cu celularul. Sun în ţară la cineva care vorbeşte germana, i-l dau la telefon pe Josef - şi ce spunea proaspătul tată: că el e poliţist german şi că va avea grijă de mine, parlamentarul român! Păi, să nu-ţi dea lacrimile? Dle Văcăroiu: amîndoi cunoaştem poliţişti dintr-aceia care lovesc un biciclist şi fug de la locul accidentului sau rănesc vreun coleg cu arma sau bat cu bulanul sau iau şpagă (chiar treji fiind...). Drept care, în acea seară, în acel orăşel, am avut o revelaţie: starea de trezire a unei societăţi se vădeşte pînă şi-n ce scoate pe gură un poliţist aghesmuit! ...Asta, ca să nu vă mai spun cum era să dau nas în nas cu Putin, lunea asta ce trecu, în Belgia, cînd... (va urma).

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.