Am o idee, doctore

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
Am o idee, doctore jpeg

Nu e rentabil să ai idei. E valabil în multe domenii. Inclusiv în cercetare, așa cum e așezată ea acum. Iar asta, deși ea este prin definiție locul unde ce ți se cere, mai mult ca orice altceva, să vii cu idei, de tot soiul – unele cuminți, dar multe bizare, imposibile, în răspăr cu sistemul și sponsorii. Pentru că numai așa se va găsi, să zicem, un vaccin pentru malarie (200 de milioane de îmbolnăviri pe an). Totuși, în cercetarea de azi, probabil cea mai sigură cale spre succesul academic e să nu ai nici o idee.

Chiar dacă e, deci, un anacronism, m am gîndit să scriu despre trei căi pe care vin ideile în științele umaniste. (Evident, asemenea științe nu vor vindeca nimic – vor contribui doar la progresul cunoașterii, care nu prea are cum să fie o prioritate în țările cu multă sărăcie.) Să zic mai întîi cam la ce mă refer cînd zic idee. Nu mă refer la a publica într un articol textul unei noi scrisori primite de Olahus de la Erasmus și descoperite de curînd în (inepuizabilul) pod. Nici la a face o sinteză despre background-ul gruzin, altfel binecunoscut, al lui Antim Ivireanul. Ambele au o mare importanță, dar nu au la bază vreo idee. Vorbim de idei atunci cînd, de pildă, demonstrezi, plecînd de la zero, că noua strategie militară a lui Epaminonda, datorită căreia i a învins pe spartani, era de fapt inspirată de ideile lui filozofice pitagoreice.

Toate trei aceste metode ca să ispitești ideile sînt banale, dar prima e revoltător de banală. În spatele fiecărei idei elegante stă o tonă de muncă pe scaune tari. Trebuie adică să-ți cunoști domeniul ca pe buzunarele tale. Trebuie să știi, cu un cuvînt barbar, multe. Cantitatea nu e negociabilă aici, chiar dacă există o modă care o denigrează – o modă din familia „Slăbește fără efort, mîncînd ce vrei“. Asta nu înseamnă să judeci o idee pe baza diplomelor celui care o prezintă, dar nici să-ți culegi ideile de la hamam. O nuanță totuși – să știi multe e infinit mai important dacă informația se aranjează în rețele. Nu maldăre de detalii, ci matrice indexate prin care poți căuta ușor în lung și-n lat. E ca și cum, cînd ți-ar veni rîndul, i-ai spune domnului de la ghișeu: aș dori o copie a depoziției morarului Menocchio, ars pe rug în 1599, și el s-ar uita puțin în stînga și în dreapta și ți-ar întinde-o.

Munca se corelează cel mai bine cu producția de idei atunci cînd ea vine dintr-o anumită urgență personală, atunci cînd are un loc în viața ta, nu doar în biblioteca ta. Un istoric bun vorbește de parcă lucrurile alea chiar s-ar fi întîmplat. Asta nu e ceva de la sine înțeles; impresia mea e că mulți istorici nu au convingerea intimă că, să zicem, turcii au asediat Viena. Pe lîngă această importanță personală a domeniului pentru tine, esențială mai este și continuitatea interesului. Trebui să revii periodic în cochilia unei teme; ideal ar fi s-o faci de-a lungul unei întregi cariere. Altfel, e de groază cît de repede se șterge familiaritatea concretă cu un subiect pe care l-ai studiat intens într-o anumită perioadă. Costul revenirii e mic, iar beneficiile mari. Un asemenea interes constant și urgent face mintea să scaneze tot timpul lumea din jur căutînd motive care se repetă și piesa care lipsește din demonstrația ta. Rezultat: idei.

A doua metodă are legătură tocmai cu acest abandon temporar, care are și o față lucioasă. Pauzele prind bine. Ăsta e momentul cînd îți dai seama că există o metodă mai bună de a face lucruri decît muncitorește, ca pînă atunci. Bineînțeles, nu avem toți acces la idei radicale – numai Herakles poate zice OK, în loc să fac curățenie manual în grajdurile lui Augias, o să aduc pur și simplu un rîu să treacă nițel pe-aici. Chiar și-așa, despre virtuțile pauzei nu e cazul să convingem pe nimeni în Balcani. Măcar pentru că împiedici tema pe care lucrezi să te confiște maniacal. Dar pauza ideală, în cercetare, nu este o înlocuire a activității cerebrale cu cultivarea verzei, precum cutare împărat care a abdicat. Ea presupune mai degrabă frecventarea cu entuziasm de diletant a altor științe (umaniste sau nu), citind sau, și mai bine, discutînd direct cu oameni care vin din ele. Dintr-o asemenea pauză revii încărcat de analogii, de bănuieli profitabile. În gazdă la o altă disciplină, îți sosește imediat l’esprit de l’escalier pe care l-ai așteptat degeaba în curtea ta.

A treia metodă te face mai degrabă să înțelegi cum funcționează, și adesea cum nu funcționează, venitul de idei. În felul ăsta te ajută și să ți dai seama, în cazul tău specific, cum să te pui mai bine în calea ideilor. În filozofia științei, probabil nimeni n-a scris chestii așa stimulative pe tema asta (alături de unele cam ca bîta-n baltă) ca Paul Feyerabend. Merită, în general, citit ce s a scris pe tema, neglijată, a resorturilor creativității în știință. Printre autori sînt cîțiva inși care – un criteriu ca oricare altul – au cîștigat premiul Nobel, ca Peter Medawar și Linus Pauling. Ar fi un mare noroc dacă ei nu ar fi doar excepții, dacă mai mulți dintre cei care fac descoperiri de orice fel ar încerca să țină un fel de jurnal al apariției unei idei.

Cercetătorii români, bineînțeles, nu au nevoie de aceste sfaturi. Între altele, pentru că lucrează în străinătate.

 Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: sculptură din Berlin, comemorîndu-l pe Johannes Gutenberg, wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

medic Marian Iliescu medlife deces
A murit Dr. Marian Iliescu, un apreciat medic ginecolog
MedLife anunță cu profund regret vestea încetării din viață a celui care a fost Dr. Marian Iliescu.
aurel balasoiu facebook jpg
Dosare penale în cazul deputatului exclus din PSD. Anchete in rem pentru act sexual cu un minor și viol
Procurorii de la Parchetul General au deschis două dosare penale in rem, pentru viol și act sexual cu un minor, în cazul înregistrărilor cu deputatul Aurel Bălășoiu. Anchetatorii ar fi audiat, luni, un personaj cheie în în acest caz.
rege Charles jpg
La ce băuturi nu poate renunța regele Charles al III-lea
Regele Charles al III-lea are anumite tabieturi la care nu poate renunța. Astfel că, acesta consumă zilnic anumite băuturi.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.