Am o idee, doctore

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
Am o idee, doctore jpeg

Nu e rentabil să ai idei. E valabil în multe domenii. Inclusiv în cercetare, așa cum e așezată ea acum. Iar asta, deși ea este prin definiție locul unde ce ți se cere, mai mult ca orice altceva, să vii cu idei, de tot soiul – unele cuminți, dar multe bizare, imposibile, în răspăr cu sistemul și sponsorii. Pentru că numai așa se va găsi, să zicem, un vaccin pentru malarie (200 de milioane de îmbolnăviri pe an). Totuși, în cercetarea de azi, probabil cea mai sigură cale spre succesul academic e să nu ai nici o idee.

Chiar dacă e, deci, un anacronism, m am gîndit să scriu despre trei căi pe care vin ideile în științele umaniste. (Evident, asemenea științe nu vor vindeca nimic – vor contribui doar la progresul cunoașterii, care nu prea are cum să fie o prioritate în țările cu multă sărăcie.) Să zic mai întîi cam la ce mă refer cînd zic idee. Nu mă refer la a publica într un articol textul unei noi scrisori primite de Olahus de la Erasmus și descoperite de curînd în (inepuizabilul) pod. Nici la a face o sinteză despre background-ul gruzin, altfel binecunoscut, al lui Antim Ivireanul. Ambele au o mare importanță, dar nu au la bază vreo idee. Vorbim de idei atunci cînd, de pildă, demonstrezi, plecînd de la zero, că noua strategie militară a lui Epaminonda, datorită căreia i a învins pe spartani, era de fapt inspirată de ideile lui filozofice pitagoreice.

Toate trei aceste metode ca să ispitești ideile sînt banale, dar prima e revoltător de banală. În spatele fiecărei idei elegante stă o tonă de muncă pe scaune tari. Trebuie adică să-ți cunoști domeniul ca pe buzunarele tale. Trebuie să știi, cu un cuvînt barbar, multe. Cantitatea nu e negociabilă aici, chiar dacă există o modă care o denigrează – o modă din familia „Slăbește fără efort, mîncînd ce vrei“. Asta nu înseamnă să judeci o idee pe baza diplomelor celui care o prezintă, dar nici să-ți culegi ideile de la hamam. O nuanță totuși – să știi multe e infinit mai important dacă informația se aranjează în rețele. Nu maldăre de detalii, ci matrice indexate prin care poți căuta ușor în lung și-n lat. E ca și cum, cînd ți-ar veni rîndul, i-ai spune domnului de la ghișeu: aș dori o copie a depoziției morarului Menocchio, ars pe rug în 1599, și el s-ar uita puțin în stînga și în dreapta și ți-ar întinde-o.

Munca se corelează cel mai bine cu producția de idei atunci cînd ea vine dintr-o anumită urgență personală, atunci cînd are un loc în viața ta, nu doar în biblioteca ta. Un istoric bun vorbește de parcă lucrurile alea chiar s-ar fi întîmplat. Asta nu e ceva de la sine înțeles; impresia mea e că mulți istorici nu au convingerea intimă că, să zicem, turcii au asediat Viena. Pe lîngă această importanță personală a domeniului pentru tine, esențială mai este și continuitatea interesului. Trebui să revii periodic în cochilia unei teme; ideal ar fi s-o faci de-a lungul unei întregi cariere. Altfel, e de groază cît de repede se șterge familiaritatea concretă cu un subiect pe care l-ai studiat intens într-o anumită perioadă. Costul revenirii e mic, iar beneficiile mari. Un asemenea interes constant și urgent face mintea să scaneze tot timpul lumea din jur căutînd motive care se repetă și piesa care lipsește din demonstrația ta. Rezultat: idei.

A doua metodă are legătură tocmai cu acest abandon temporar, care are și o față lucioasă. Pauzele prind bine. Ăsta e momentul cînd îți dai seama că există o metodă mai bună de a face lucruri decît muncitorește, ca pînă atunci. Bineînțeles, nu avem toți acces la idei radicale – numai Herakles poate zice OK, în loc să fac curățenie manual în grajdurile lui Augias, o să aduc pur și simplu un rîu să treacă nițel pe-aici. Chiar și-așa, despre virtuțile pauzei nu e cazul să convingem pe nimeni în Balcani. Măcar pentru că împiedici tema pe care lucrezi să te confiște maniacal. Dar pauza ideală, în cercetare, nu este o înlocuire a activității cerebrale cu cultivarea verzei, precum cutare împărat care a abdicat. Ea presupune mai degrabă frecventarea cu entuziasm de diletant a altor științe (umaniste sau nu), citind sau, și mai bine, discutînd direct cu oameni care vin din ele. Dintr-o asemenea pauză revii încărcat de analogii, de bănuieli profitabile. În gazdă la o altă disciplină, îți sosește imediat l’esprit de l’escalier pe care l-ai așteptat degeaba în curtea ta.

A treia metodă te face mai degrabă să înțelegi cum funcționează, și adesea cum nu funcționează, venitul de idei. În felul ăsta te ajută și să ți dai seama, în cazul tău specific, cum să te pui mai bine în calea ideilor. În filozofia științei, probabil nimeni n-a scris chestii așa stimulative pe tema asta (alături de unele cam ca bîta-n baltă) ca Paul Feyerabend. Merită, în general, citit ce s a scris pe tema, neglijată, a resorturilor creativității în știință. Printre autori sînt cîțiva inși care – un criteriu ca oricare altul – au cîștigat premiul Nobel, ca Peter Medawar și Linus Pauling. Ar fi un mare noroc dacă ei nu ar fi doar excepții, dacă mai mulți dintre cei care fac descoperiri de orice fel ar încerca să țină un fel de jurnal al apariției unei idei.

Cercetătorii români, bineînțeles, nu au nevoie de aceste sfaturi. Între altele, pentru că lucrează în străinătate.

 Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: sculptură din Berlin, comemorîndu-l pe Johannes Gutenberg, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

banner Cristina Coca Claudiu Bogdan jpg
Vă mai amintiți de OTV-iștii Coca Cristina și Claudiu Bogdan? În ce condiții s-ar întoarce pe micul ecran: „Dacă Dan Diaconescu...” Din ce afacere câștigă bani
Vă mai amintiți de OTV-iștii Coca Cristina și Claudiu Bogdan? În ce condiții s-ar întoarce pe micul ecran: „Dacă Dan Diaconescu...”. Din ce afacere trăiesc acum?
restaurant, foto shutterstock jpg
Unde se află cel mai bun restaurant din lume. A impresionat peste 1.000 de jurați la cea mai așteptată gală a gastronomiei mondiale
Peste 1.000 de experți internaționali din domeniul culinar au desemnat cel mai bun restaurant din lume din 2025.
senat st (3 of 39) jpg
Când vor fi aplicate primele măsuri pentru reducerea cheltuielilor statului: „Alte ajustări, probabil că din septembrie, octombrie”
După instalarea noului cabinet guvernamental, primele măsuri pentru reducerea de cheltuielilor statului vor fi aplicate după 30 iunie, după rectificarea bugetară. De asemenea, primele măsuri fiscale ar urma să fie aplicate cel mai probabil în cursul lunii august, a precizat șeful UDMR, Kelemen Hunor
Nicusor Dan Ilie Bolojan, noul premier al Romaniei  Foto Inquam Photos George Calin (8) jpg
Nicușor Dan, primul mesaj către Guvernul Bolojan: „Trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor. O să fie un drum lung”
Președintele Nicușor Dan a transmis în discursul de luni, 23 de iunie, de la depunerea jurământului de către Guvern că este „bucuris” că partidele și-au asumat guvernarea și și-au asumat reforma statului.
bolojan ora 10 jpg
Guvernul Bolojan, negociat o lună şi instalat într-o zi. Lista miniștrilor
După mai bine de o lună de la alegerile prezidenţiale, România are un nou Guvern.
banner cornelia si lupu rednic jpg
Cât costă dulceața de ardei iute, preferata soților Rednic: „În Maramureș se servește la friptură”. Sfatul nutriționiștilor: „Activează vasele de sânge”
Cât costă dulceața de ardei iute, preferata soților Rednic: „În Maramureș e bună la friptură”. Sfatul nutriționiștilor
509425197 1022574340045507 2740983543977123809 n jpg
Cozi, nervi și multe ore de așteptare la „Podul Prieteniei”: „Dacă am fi cheltuit în Bulgaria mergea traficul aţă, dar noi traversăm în Grecia”
Cozi la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu-Ruse, unde se efectuează în continuare lucrări pe tronsonul bulgar al „Podului Prieteniei”. Românii care vor să ajungă în Grecia au de așteptat chiar şi şase ore pentru a traversa podul.
Orasul care l a dat pe spate pe Razvan Fodor, foto Facebook jpg
Răzvan Fodor, mărturisiri sincere despre vremurile complicate din prezent. Ce ar face dacă ar fi chemat la război: „Mi-e frică de acel moment în care unul apasă un buton și se dărâmă lumea”
În contextul escaladării conflictelor internaționale, cele mai mediatizate fiind războiul dintre Rusia și Ucraina și tensiunile dintre Iran și Israel, subiectul implicării individuale în eventuale mobilizări militare devine tot mai actual.
vlad alexandru ciurea jpeg
Alimentul preferat de români care afectează creierul, mai ales vara. Dr. Vlad Ciurea: „Riscăm fenomene periculoase”
Neurologul Vlad Ciurea atrage atenția asupra unui aliment preferat și consumat de mulți români, care este dăunător pentru sănătate, mai ales în perioada verii.