Altă educaţie!

Publicat în Dilema Veche nr. 591 din 11-17 iunie 2015
Din amintirile unui cobai jpeg

Am un prieten orelist pe care l-am rugat să-mi dea o adeverinţă că nu aud bine. Să pună ce diagnostic o vrea el, numai să o scoată în jumătate de filă A4. S-a uitat la mine nedumerit. Ne ştim de multă vreme şi cred că l-a contrariat că veneam netam-nesam să-i cer o chestie frauduloasă. Poate aveam de gînd să-mi scot cine ştie ce certificat de handicap. A trebuit să-l liniştesc. Doream doar să fie într-un format convenabil şi să o pot plastifia, ca să o am la mine de fiecare dată cînd mă duc pe la vreun ghişeu să rezolv o treabă administrativă. Şi cînd de dincolo de geam mi se mormăie nu ştiu ce chestie agasată şi ursuză, în orice caz ininteligibilă, să o pot vîrî, fără comentarii, prin fanta de sub geam. Prietenul meu a rîs şi m-a întrebat dacă nu aş vrea să-mi facă mai întîi un control. Doamne fereşte, cine ştie ce mai aflu! 

Vă veţi întreba pesemne ce au toate astea de a face cu educaţia, tema rubricii mele. 

Mai am şi un prieten oculist. Mă verifică din cînd în cînd, cînd mă duc pe la el, să-mi ajusteze dioptriile. I-am cerut şi lui un soi de adeverinţă că nu văd bine, orice ochelari aş purta, şi s-a mirat şi el ce m-a apucat. E pentru chestiuni administrative, i-am spus. Ştii, pentru situaţia în care, intrat într-o sală plină de lume, te învîrţi ca năucul jur-împrejur, neştiind la ce ghişeu ar trebui să te aşezi şi, în cele din urmă, în disperare de cauză, alegi varianta cu coada cea mai scurtă. Iar cînd ajungi în fine la destinaţie eşti interpelat pe un ton iritat: „Nu ştiţi să citiţi?“ Spăsit – e genul de întrebare dură pentru cineva a cărui meserie de-o viaţă e cititul –, abandonezi poziţia de premier al cozii şi revii în sala care, abia acum realizezi, e tapetată complet – pe pereţi, pe uşi, pe pereţii de sticlă ai ghişeelor – cu coli de hîrtie imprimate. La urma urmei, îţi zici, Champollion s-a confruntat cu situaţii şi mai dificile şi tot a răzbit. 

Ce-au de-a face Poşta, ANAF-ul, Poliţia şi toate celelalte cu educaţia?

Acum o vreme, cînd eram lector la Universitatea din Viena, a sosit, tot de la Bucureşti, un prieten, ca profesor invitat la acelaşi departament. Trebuia să-şi scoată permisul de şedere şi de curînd se dăduse o lege antiimigraţionistă care făcea un calvar din rezolvarea formalităţilor. Noroc că exista un protocol în Ministerul Educaţiei austriac şi cel de Interne, anunţat public, prin care personalul didactic invitat din universităţi era exceptat de la rigorile noilor reglementări. Bun, am zis, atunci e pe legea a veche. Şi cum eu eram antrenat în atari proceduri şi mai şi vorbeam nemţeasca, mi-am însoţit colegul acolo unde ştiam că ar trebui să-şi depună actele – la poliţia de sector. Am fost întîmpinaţi cu amabilitate, care însă nu ne-a folosit prea mult. Auziseră de protocolul cu pricina, dar nu primiseră nici un fel de norme de aplicare. Prin urmare, să mergem la judecătorie, aşa cum prevedea legea cea nouă. 

La judecătorie se făcea coada înainte de crăpatul zorilor, iar eu aveam curs a doua zi de dimineaţă. I-am spus colegului să încerce singur şi să pună, chiar la începutul dosarului, o fotocopie din ziar în care se vorbea despre protocolul cu pricina. Şi să-şi pledeze cauza, fie şi în engleză. 

După încheierea cursurilor, mi-am regăsit amicul abătut. O doamnă de la ghişeu îi răsfoise dosarul şi i-l împinsese îndărăt, spunîndu-i nu ştiu ce în germană. De pledoarie

n-a mai fost loc. Sun la universitate să le explic clenciul în care intraserăm. Mi se spune că în mod normal tot poliţia de sector e responsabilă, dar că cel mai bine ar fi, pentru clarificare, să mergem la poliţia pentru străini.

Acolo, nedumerire. Ce invitaţie? Ce protocol? Nu mai apelez la copia din ziar, îi rog să ia legătura cu universitatea. Urmează o convorbire lungă şi destul de aprinsă – cît de aprins poate fi un birocrat austriac –, apoi un alt apel, deduc, din conversaţie, intern. În final, ni se spune să revenim la poliţia de sector. Or să primească ei actele, cu siguranţă.

Ziua următoare am iar cursuri, las soarta în mîinile colegului. De data asta îl regăsesc radiind. S-a rezolvat. 

Şi educaţia? 

Peste vreo lună îmi expiră viza de şedere şi trebuie s-o reînnoiesc. Locuiesc în alt sector decît amicul meu, dar am avantajul de a fi pregătit pentru ce urmează. Un poliţist mă invită curtenitor în biroul lui – cu ce ocazie pe la noi? Îi arăt, îi explic. Îmi arată şi el toată înţelegerea, chiar şi compasiunea. Din păcate, nu au primit nici un fel de normative, aşa că nu îmi poate prelua dosarul. Atunci scot bileţelul roz, cu un număr de telefon însemnat pe el. Este, îi spun interlocutorului meu, telefonul de la poliţia pentru străini. Dacă-i va suna, va afla că ei, de la sector, sînt cei abilitaţi să rezolve cestiunea. Se uită la bilet, la dosar, la mine. Îmi zîmbeşte. „Dacă ziceţi aşa, stimate domn…“ – şi-mi ia dosarul. 

Altă educaţie! 

Noroc că prietenul meu oculist nu mi-a propus şi el să-mi facă un control. Cine ştie ce ar mai fi ieşit la iveală. 

Mă scuzaţi, trebuie să-mi întrerup scrisul. Îmi expiră cartea de identitate. Am trecut azi pe la evidenţa populaţiei, să aflu ce e de făcut. Am experimentat numai partea cu chiorenia, la cea cu surzenia n-am ajuns. Era coada prea mare, iar eu mă grăbeam. Şi n-aş fi trecut peste rînd, fie şi numai ca să pun o întrebare, sub nici un chip. Chestie de educaţie. Am zis că mai bine merg acasă şi intru pe net. Doamne-ajută! 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea Bucureşti; coautor al manualelor de limba şi literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educaţional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.
Lukasenko si Vladimir Putin FOTO Profimedia
Lukașenko îl ceartă pe Zelenski că pune condiții „gigantului Rusia” pentru negocieri
Alex=ksandr Lukașenko consideră că Ucraina ar trebui să se așeze la masa negocierilor și că face o „greșeală" prin înaintarea unor condiții prealabile pentru discuțiile de pace cu Rusia.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.