Alpii de dincolo de Alpi

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 932 din 17 ÔÇô 23 februarie 2022
Alpii de dincolo de Alpi jpeg

├Än urm─â cu trei ani scriam despre ghe╚Ťarii de dincolo de crestele Alpilor pe care, ├«ncetul cu ├«ncetul, ├«n mai multe perind─âri, am ajuns s─â le cunoa╚Ötem. De pe cele mai ├«nalte culmi de deasupra sta╚Ťiunii S├Âlden, mai departe de ghe╚Ťarii cu nume de balauri curg─âtori Rettenbach ╚Öi Tiefenbach (care ne-au devenit prieteni ╚Öi pe care schiem acum cam ca la Azuga), c├«nd era vreme frumoas─â, z─âream uneori spre sud-vest o vale, o caban─â ╚Öi alte instala╚Ťii de schi, desp─âr╚Ťite de ghe╚Ťarii ÔÇ×no╚ÖtriÔÇŁ prin al╚Ťi ghe╚Ťari ╚Öi mai fioro╚Öi, ca ni╚Öte pl─âpumi care, cu siguran╚Ť─â, ascundeau crevase f─âr─â fund. P─ârea o lume misterioas─â, unde nu prea ╚Ötiam cum se poate ajunge. Peste acele pr─âp─âstii cu ghe╚Ťari nu s-ar fi aventurat nici un om normal. Era evident c─â exista o vale paralel─â cu cea a Oetz-ului, pe unde se putea ajunge acolo. ├Än urm─â cu trei ani, promiteam c─â o vom descoperi ╚Öi vom povesti despre ea.

Ei bine, nu r─âm├«n dator. Iarna asta ne-am propus s─â explor─âm ╚Öi acea zon─â. Cu siguran╚Ť─â, unii oameni ╚Ötiu foarte bine ce e dincolo de Piztal ╚Öi de Wildspitze. Nou─â, venind din Rom├ónia, Alpii ni s-au dezv─âluit pas cu pas, iar teritoriile de care vorbesc ajunseser─â s─â fie una din frontierele descoperirilor noastre anterioare. Ca multe nout─â╚Ťi, ni se p─âreau ostile, ├«ndep─ârtate ╚Öi, bine├«n╚Ťeles, ├«n afara zonei de confort, cum spune o vorb─â la mod─â ast─âzi.

Mai departe de unde a ├«n╚Ť─ârcat mutuÔÇÖ iapa

Am plecat a╚Öadar cu ma╚Öina de la Oetz (unde acum e ca acas─â) spre Imst, ├«ncerc├«nd s─â g─âsim intrarea ├«n valea (lumea) paralel─â. Ne-am trezit pe ni╚Öte drumuri ├«nguste str─âb─ât├«nd c─âtune incredibil de bine gospod─ârite. Orice construc╚Ťie, fie ea pensiune, cas─â, acaret, grajd sau simplu gard, p─ârea a fi f─âcut─â din materiale trainice ╚Öi f─âr─â nici un fel de improviza╚Ťii. Cur─â╚Ťenia des─âv├«r╚Öit─â a Austriei, aceea pe care o g─âse╚Öti nu doar la fa╚Ťad─â sau de fa╚Ťad─â, ci ╚Öi prin cele mai ascunse unghere, nu s-a dezmin╚Ťit nici acolo. Ningea tot mai puternic ╚Öi ├«n cur├«nd ╚Öoseaua a devenit complet alb─â f─âc├«ndu-ne s─â ne g├«ndim la lipsa lan╚Ťurilor. Pe cel─âlalt sens de mers ╚Öi-au f─âcut cur├«nd apari╚Ťia utilaje de desz─âpezire, care lucrau ├«n mare vitez─â. Valea (Pitztal) p─ârea mai ├«ngust─â dec├«t cea a Oetz-ului ╚Öi parc─â mai ├«ntunecat─â. Ne afundam tot mai ad├«nc ├«ntre mun╚Ťi ╚Öi din c├«nd ├«n c├«nd mai traversam mici localit─â╚Ťi care, ├«n ciuda senza╚Ťiei c─â ne apropiam de cap─âtul p─âm├«ntului, ne ap─âreau c├«t se poate de fermec─âtoare ╚Öi civilizate. Prin sta╚Ťiile de autobuz a╚Öteptau schiori, ceea ce ne ├«mb─ârb─âta. Nu eram singurii temerari.

Am dep─â╚Öit ╚Öi ultima localitate de pe hart─â, dar ╚Öoseaua continua, tot mai plin─â de z─âpad─â, tot mai sus. ├Än final am ajuns la cap─âtul v─âii, ├«ntr-o mare parcare, un loc ├«n care ├«ntorceau toate autobuzele ╚Öi deopotriv─â ╚Öi utilajele de desz─âpezire. Era, cum s-ar zice, locul unde ╚Öi-a ├«n╚Ť─ârcat mutuÔÇÖ iapa. Cel pu╚Ťin, a╚Öa am crezut ├«n acel moment. Am dibuit o toalet─â pe care, la prima impresie, am asemuit-o cu cea din dosul telegondolei de la Azuga. ├Än cele din urm─â, am descoperit c─â totu╚Öi avea s─âpun, ap─â cald─â ╚Öi chiar un aparat pentru uscarea m├«inilor.

C├«nd s─â cump─âr─âm ski pass-ul, omul de la ghi╚Öeu ne-a spus c─â nu-i merge conexiunea de Internet ╚Öi nu putem face plata dec├«t cash. Cum nu aveam suma necesar─â, s-a oferit s─â ne dea bilete mai ieftine, pentru copii. Era o reducere substan╚Ťial─â ╚Öi ne-am bucurat. Pe un peron ne a╚Ötepta nu o telegondol─â sau o telecabin─â, cum credeam, ci un funicular subteran. Un metrou. Un fel de tramvai ├«n trepte, oarecum desuet, dar confortabil, capitonat cu plu╚Ö albastru ╚Öi galben, cu u╚Öi care se ├«nchideau automat, ├«n urma unui anun╚Ť ├«n difuzoare. Funicularul mergea repede ╚Öi foarte ├«n pant─â. Lumini╚Ťa din cap─âtul de jos al tunelului s-a f─âcut tot mai mic─â, p├«n─â c├«nd a devenit o g─âm─âlie de ac ╚Öi a disp─ârut de tot. Mi-am adus aminte de povestirea lui D├╝rrenmatt cu trenul care se pr─âv─âle╚Öte ├«n tunelul f─âr─â cap─ât. Doar c─â noi mergeam ├«n sus. ├Än fine, dup─â opt minute de mers relativ rapid prin tunel, am ie╚Öit pe un fel de platou montan la altitudinea de 2.840 de metri. Nu p─ârea mai frig dec├«t jos, dar eram ├«nconjura╚Ťi de o cea╚Ť─â alb─â ╚Öi deas─â. De acolo, o telegondol─â urma s─â ne duc─â mai departe p├«n─â ├«n v├«rf. Am urcat cu ea printre uria╚Öe st├«nci negre care se iveau dintre ce╚Ťuri ╚Öi pe deasupra unor h─âuri pe care doar le b─ânuiam. Cu alte cuvinte, unde ├«n╚Ť─ârcase mutuÔÇÖ iapa nu fusese nici pe departe cap─âtul drumului. De la un moment dat am ├«nceput s─â picotim ├«n telegondol─â. Altitudinea ├«╚Öi spunea cuv├«ntul. Respiram un aer sub╚Ťire, pentru oameni fini.

p8 2 wc jpg jpeg

Infernul alb

├Än cele din urm─â am ajuns la cea mai ├«nalt─â cafenea din Austria, la 3.440 de metri. O construc╚Ťie din metal ╚Öi sticl─â, de forma unui cap de extraterestru, a╚Öezat─â jum─âtate pe o st├«nc─â ╚Öi jum─âtate deasupra unei pr─âp─âstii. Inutil s─â mai spun c─â o cafea costa pe m─âsura altitudinii, adic─â 3.440 de euro. Exagerez, evident. ├Än local erau c├«╚Ťiva ÔÇ×pantofariÔÇŁ de mare altitudine. Adic─â oameni echipa╚Ťi totu╚Öi mai sportiv dec├«t cei care urc─â la noi, cu telecabina, la Babele. Veniser─â probabil s─â vad─â peisajul. Nu-l puteau ├«ns─â vedea ╚Öi-╚Öi treceau timpul b├«nd ceaiuri, ├«n speran╚Ťa risipirii ce╚Ťii.

Noi ne-am ├«ncumetat s─â cobor├«m pe schiuri. P├«rtia era bine marcat─â ╚Öi ├«ngr─âdit─â de garduri dincolo de care b─ânuiam pr─âp─âstii f─âr─â fund. Dar contrastul dintre z─âpad─â ╚Öi cea╚Ť─â era inexistent. Adic─â ├«naintam ├«ntr-un fel de vat─â alb─â, f─âr─â s─â ╚Ötim pe ce c─âlcam. Nu e ceva neobi╚Önuit la schi, dar e una dintre cele mai nepl─âcute situa╚Ťii posibile. ├Än plus, nu ╚Ötiam nici p├«rtiile, iar la o asemenea altitudine nu mai fuseser─âm de mai bine de zece ani. Ce c─âutaser─âm g─âsiser─âm. Picioarele ne erau ├«ncordate, fiind preg─âti╚Ťi pentru movile sau gropi nea╚Öteptate. Uneori ce ni se p─ârea a fi vale era deal ╚Öi invers. Alteori, c├«nd ne credeam opri╚Ťi pe loc, aveam surpriza s─â constat─âm c─â, de fapt, schiurile aluncau u╚Öor la vale prin z─âpada pufoas─â, proasp─ât c─âzut─â. Bine c─â n-aveam ╚Öi schiuri albe. Lipsa total─â de repere ne provoca ame╚Ťeli ╚Öi chiar u╚Öoare halucina╚Ťii. Ne sim╚Ťeam ca ├«ntr-un fel de infern alb ╚Öi moale. Ca seda╚Ťi. Con╚Ötien╚Ťi ├«ns─â de riscul dureros al vreunei eventuale c─âz─âturi. Rarii schiori cu care ne mai ├«nt├«lneam ap─âreau ╚Öi disp─âreau ca ni╚Öte n─âluci. Undeva ├«n fa╚Ť─â se auzea un ratrac, care b─ât─âtorea p├«rtia. Era totu╚Öi via╚Ť─â ├«n apropierea noastr─â.

Noroc c─â p├«rtia era u╚Öoar─â (aparent paradoxal, la altitudini mari se g─âsesc p├«rtiile cele mai domoale), nu avea denivel─âri, iar marcajele de pe margini se z─âreau c├«t de c├«t. Domeniul schiabil de la Pitztaler Gletscher se afl─â suspendat pe un platou aflat ├«ntre 2.685 ╚Öi 3.440 de metri altitudine. Partea de jos a muntelui e at├«t de pr─âp─âstioas─â, ├«nc├«t nu se poate cobor├« dec├«t cu acel funicular subteran. Ne aflam deci pe un fel de insul─â a schiorilor, la mare altitudine, ├«n nori, ca zeii olimpieni, izola╚Ťi complet de restul lumii.

Lumina

Am ajuns ├«ntregi la cap─âtul de jos al p├«rtiei ╚Öi chiar ne-am ├«ncumetat s─â urc─âm iar─â╚Öi cu telegondola. Am b─âut un ceai ╚Öi am m├«ncat un covrig c├«t un caltabo╚Ö la cafeneaua din v├«rf, apoi am cobor├«t din nou. Era mai pu╚Ťin─â cea╚Ť─â. Dup─â vreo trei asemenea ture, tot mai luminoase, s-a ├«nt├«mplat exact a╚Öa cum prev─âzuse site-ul de pe smartphone (ce inven╚Ťie minunat─â), soarele a ap─ârut ├«n toat─â splendoarea. Cerul s-a f─âcut albastru. Atunci ne-am ├«n╚Ťeles mai bine suspendarea. Nu totdeauna e cel mai r─âu s─â tr─âie╚Öti ├«n cea╚Ť─â. Lumina poate avea dezavantajele ei. L├«ng─â localul de pe v├«rf era un punct de belvedere, din acela at├«rnat deasupra h─âurilor, cu podea transparent─â. Am privit teribila priveli╚Öte din jurul nostru. Una dintre cele mai ostile pe care le-am v─âzut. Zona dinspre S├Âlden o ╚Ötiam. O v─âzuser─âm din partea cealalt─â. Ne ├«nfiorase cu ani ├«n urm─â ╚Öi ne f─âcuse curio╚Öi s─â trecem dincolo de ea. Trecuser─âm, cumva. Mai la vest ├«ns─â, spre marile ├«n─âl╚Ťimi ale Elve╚Ťiei, se ├«ntindeau imense c─âld─âri glaciare ╚Öi ghe╚Ťari periculo╚Öi cu crevase verzui, descoperite, ╚Öi cu altele probabil neb─ânuite, ascunse sub orbitoare pl─âpumi de z─âpad─â. Era o lume ├«n alb ╚Öi negru. St├«nci ├«ntunecate ╚Öi ascu╚Ťite, ╚Ť├«╚Önind dintre z─âpezi albe ╚Öi ve╚Önice. ├Änspre sud se ridica uria╚Öul Wildspitze, al doilea v├«rf al Austriei. Dup─â el, nu departe, era Italia. P├«rtia pe care cobor├«ser─âm ╚Öi ├«nc─â una se desf─â╚Öurau undeva dedesubt, ca dou─â panglici albe pe care schiorii p─âreau ni╚Öte furnici. Erau singurele f├«╚Öii destinate oamenilor. ├Än rest, domeniul apar╚Ťinea ├«n mod absolut unei naturi reci ╚Öi poate ╚Öi corbului negru care cronc─ânea plan├«nd suveran peste h─âurile albe: nevermore, nevermore. Niciodat─â, probabil, omul nu are ce c─âuta pe acolo, dec├«t cu cine ╚Ötie ce obiective ╚Öi preg─âtiri excep╚Ťionale. E o grani╚Ť─â pe care nu aveam cum s-o mai dep─â╚Öim. Ne-am limitat doar s─â privim dincolo de ea, s─â ne l─âs─âm ├«nc─â o dat─â cople╚Öi╚Ťi de grandoarea Alpilor.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.