Alexandru Ioan Cuza și Ferdinand I, chemați la ordine

Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Acum cîteva săptămîni, un europarlamentar român era chemat la ordine în fața unei „comisii de onoare“, sub amenințarea de a i se retrage o decorație primită anterior, ca să-și justifice o serie de declarații politice, considerate defăimătoare la adresa României. Mai nou, ministrul Educației și președintele PSD vor să-i cheme la ordine pe Alexandru Ioan Cuza și pe Ferdinand I.

Alexandru Ioan Cuza este cel ce a decis, în 1863, prin hrisov domnesc, înființarea universității din Iași care azi îi poartă numele și, un an mai tîrziu, a universității din noua capitală a Principatelor unite. Ar fi putut alege, ca reședință, locuri cu o mai puternică rezonanță istorică, precum Suceava*, veche reședință domnească, în Moldova, sau, în Valahia, Tîrgoviște, de asemenea cetate de scaun cu mai bogate înrădăcinări în istorie decît Bucureștiul. Domnitorul și sfătuitorii săi au considerat că, situate în poziții centrale în cele două metropole ale Principatelor Române, cele două universități vor avea șanse sporite de dezvoltare. Decizia acestei poziționări consună cu intenția întemeietoare: aceea de a fonda instituții puternice, capabile să-și îndeplinească misiunea ce li s-a încredințat, de a contribui decisiv la modernizarea societății românești.

Lui Ferdinand I i se datorează (re)în­ființarea universității din Cluj, pe care astăzi o cunoaștem sub denumirea „Babeș-Bolyai“. Și Ferdinand, secondat de establishment-ul politic al vremii, ar fi putut face o altă alegere, cu impact simbolic mult mai mare, de a plasa o instituție de învățămînt superior reprezentativă pentru întreg spațiul transilvănean: Alba Iulia. A preferat însă să emită un decret, nr. 4090 din 12 septembrie 1919, în care se stipula „transformarea Universității Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească“, ce l-a avut ca prim rector pe reputatul filolog Sextil Pușcariu. Clujul se dovedea, prin tradițiile academice și prin dinamica urbei, un loc mult mai potrivit pentru ce se dorea, ca și în cazul Iașiului și al Bucureștiului: o instituție puternică, aptă să facă față misiunii pentru care fusese fondată.

De mai multe zile se poartă în spațiul public o dispută aprigă pornită de la decizia Ministerului Educației Naționale de a distribui locurile bugetate pentru anul universitar 2018-2019 în defavoarea unor universități precum cea din București, „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, „Babeș-Bolyai“ din Cluj, Universitatea de Vest din Timișoara. Comunitățile vizate și-au exprimat public nedumerirea – adesea conjugată cu o firească indignare – privind motivele pentru care ar fi meritat o atare sancțiune. Ministrul de resort a răspuns, pe diferite căi – comunicat oficial, conferință de presă, declarații ocazionale –, că, dimpotrivă, distribuirea locurilor bugetate este perfect fundamentată. Mai mult chiar: Liviu Dragnea a susținut ferm că alocarea resurselor într-un mod fundamentat în învățămîntul superior românesc în anul acesta ar fi fost o premieră absolută. Nici unul, nici celălalt însă nu au fost capabili pînă acum să explice cît de cît coerent care au fost criteriile avute în vedere – nu mai vorbesc despre metodologii și altele asemenea, întru totul dezirabile în politicile publice.

Ministrul Educației a declarat că nu e vorba despre nici o penalizare a instituțiilor defavorizate, ci de o nouă concepție asupra dezvoltării învățămîntului superior. În ce constă aceasta, n-a aflat încă nimeni. Mai mult, luările oficiale de poziție – deja celebrul comunicat justificativ emis în numele MEN – arată cu totul altceva. Aici se fac precizări, cu titlu de „exemplu“, privitoare la una dintre universitățile protestatare, ce nu lasă nici un dubiu că e vorba despre măsuri punitive: „derapaje“, incompetență managerială etc. Se mimează o argumentație, se dau cifre – total inexacte sau eronat interpretate –, cu ignorarea unei logici argumentative cerute unui absolvent de opt clase și chiar a unei aritmetici de clasa a IV-a. Lucru care, evident, sporește indignarea cadrelor didactice, deprinse, în virtutea profesiunii, cu rigoarea unei demonstrații sau a unor calculații matematice.

Impactul produs de stupiditatea unor atari justificări, în cel mai bun caz propagandistice, a fost pe măsură. Au fost, cum se întîmplă întotdeauna, și reacții sceptice: „universitățile se ceartă pe parale“, „răfuieli politice“, „bătălii de orgolii“ etc. Ba chiar, un site reputat pentru viziunile stîngiste a publicat un amplu material susținînd că ar fi vorba despre confruntări doctrinare de felul celor care agită de mai multă vreme mediile academice din străinătate, între opțiunile „neoliberale“ și cele „social-democrate“.

Într-un fel, probabil că cei din urmă au dreptate: există ceva care „fundamentează“, ideologic, opțiunea în dispută. Numai că acel „ceva“ nu poate să fie făcut public, pentru că nu are nimic de a face cu doctrina social-democrată, ci cu modul inavuabil în care actuala conducere concepe actul guvernării.

E de ajuns să ai doi ochi deschiși în partea superioară a corpului ca să sară în ei aversiunea pesedistă față de orice instituție puternică. PSD-ul vrea DNA slabă, CSM slab, SRI slab, Președinție slabă, CCR slabă, ANI slabă, CNA slab, BNR slabă, companii slabe, bănci slabe… A venit rîndul universităților. PSD vrea instituții docile și servile, care să facă tumbe în fața mai-marilor zilei și să se dea cu capul de asfalt precum fetița din Pitești de la sărbătoarea lalelelor. Unde se va duce toptanul de putere confiscată de la instituții nu e, iarăși, greu de ghicit. Iar dacă universitățile fură de la oamenii politici și de la instituțiile politice din încrederea populației, așa cum arată datele preliminare ale unui sondaj din această primăvară – universități, locul III, după armată și Biserică, cu 61%; Guvern, Parlament și partide, ultimele trei locuri, cu 21%, 13% și respectiv 9% –, trebuie luate măsuri neîntîrziate pentru a pune capăt acestui rapt.

Cei ce le mai stau încă în drum celor de la PSD, vreun Alexandru Ioan Cuza sau vreun Ferdinand I, sînt și ei chemați la ordine, ca să ne lase să serbăm cu fierbinte patriotism anul centenar al României. 

P.S. Îmi cer scuze colegilor de la UVT că nu am luat în discuție și situația acestei instituții, și ea membră a Consorțiului „Universitaria“. Universitatea de Vest din Timișoara, cu performanțe remarcabile din 1990 încoace, are un trecut întortocheat, greu de rezumat în cîteva rînduri. Deopotrivă șansa și neșansa UVT-ului s-a datorat binecunoscutei aversiuni a lui Nicolae Ceaușescu față de orașul de pe Bega, pe care „l-a pedepsit“ scutindu-l de industrializarea forțată destinată altor mari centre universitare, dîndu-i în schimb o instituție de învățămînt superior la început fragilă, aflată mereu în bătaia vînturilor politice. Oricum, cred că ar fi util pentru guvernanții actuali să-l cheme la ordine și pe Ceaușescu. Ar putea avea un schimb util de experiență despre căile de a distruge un învățămînt superior. 

* Exista, e drept, un impediment: la acea vreme, Suceava se afla pe teritoriu austriac. 

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.