Al Treilea Război Mondial - Olimpiada la cibernetică - faza pe mapamond

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Dragoste şi răzbunare jpeg

În urmă cu vreo 12-13 ani, dădusem în patima jocurilor pe computer. Boală grea. Sute de ore petrecute în faţa ecranului, alături de civilizaţii crescute iscusit, cu multe ore de strategie, şi prăbuşite apoi în războaie crunte. Pe urmă au venit misiunile solitare, debarcări pe ţărmuri ostile, paraşutări în teritorii inamice, salvări de ostatici, misiuni pentru lunetişti cu răbdare supraumană, explorări de planete luxuriante, bătălii cosmice şi cîte şi mai cîte. Cumplit de multă vreme petrecută în cel mai tembel mod cu putinţă, printre scenariile jocurilor care se insinuează în viaţa reală, în vis, în felul în care vezi lumea. La un moment dat, descoperisem miracolul jocului în reţea. Mă lipisem de nişte prieteni, la fel de căzuţi în patima războiului total, şi găsiserăm împreună un loc fabulos în care să ne consumăm vieţile. O sală de jocuri pe calculator.

Locul ăsta se găsea în piaţa agroalimentară a unui cartier de la Cluj. Era un univers fascinant, imposibil de uitat vreodată, populat de o lume pestriţă, aflată într-o continuă mişcare, negociere, învîrteală – o lume care viermuia încoace şi-ncolo, hrănindu-se din iluzia micului comerţ. Încă mai erau la modă mersul la Stambul şi venitul cu marfă. Mulţi dintre cei din piaţă erau la fel de prinşi în patima pentru jocul cu comerţul, cum eram noi absorbiţi de bătăliile noastre purtate pe computer. Erau la fel de vrăjiţi de mirajul comerţului, cum eram noi de scenariile războaielor virtuale. Toată piaţa era un uluitor teritoriu al iluziei – golănime, poliţie indiferentă, grupuri zgomotoase de romi, lume sărmană, oameni care îşi pierduseră slujbele, pensionari, care foşti activişti, care foşti militari, profesori, muncitori – o lume care îşi închipuia că, deprinzînd şmecheria cu comerţul, va reuşi să iasă din sărăcie. Era un amestec de veselie nervoasă, deznădejde, fudulie prost jucată şi resemnare.

Sala de jocuri pe calculator era pe una dintre laturile pieţei, unde se construiseră nişte spaţii comerciale, nişte încropeli la repezeală, cu firme pictate de mînă, care mai de care mai colorate şi mai isterice. În inima Ardealului, la Cluj, într-o piaţă agroalimentară, pulsa, explodînd de vitalitate, toată – vorba lui Blaga (Lucian, nu Vasile) – revolta fondului nostru nelatin. Iertaţi-mă, vă rog, nu m-am putut abţine. Linia de prăvălii începea cu o mercerie la care, în afară de aţe, ace, fire de tricotat, găseai chiloţi şi pijamale aduse de la Stambul, „treninguri“ de fîş inscripţionate cu Opel şi BMW, baterii de toate felurile, CD-playere Futachi şi cuptoare cu microunde. După mercerie, găseai o casă de amanet, plină cu tot ce poate închipui mintea unui tip creativ, care îşi ţine imaginaţia în frîu cu Xanax şi bea vodcă din pură plăcere. Pe urmă, între o măcelărie care mirosea cumplit, indiferent de anotimp, şi o frizerie (care se chema, evident, „Figaro“), era sala de jocuri pe calculator. Îi zicea „Jeddy“.

Sala era aproape plină cu puştani, nu mai mari de clasa a VII-a, fiecare concentrat la treaba lui. Uşor jenaţi, eu şi prietenii mei, ditamai oamenii în toată firea, ne-am găsit cîte un loc şi am intrat în reţea să jucăm un Commando. Fără să clipească, puştanii care intrau în joc ne omorau din primele secunde de desfăşurare a scenariului. Mai ales pe mine. Doar cu cuţitul – ceea ce e o cumplită umilinţă – sau, pur şi simplu, cu un glonţ în frunte. Nu-mi dădeau şansa să fac nici doi paşi în scenariul jocului. Şi eu mă pretindeam bunicel. Erau excepţional de rapizi, cunoşteau scenariile pe de rost, n-aveai nici o şansă. Din cînd în cînd, se uitau pe furiş la mine cu un oarecare dispreţ. La un moment dat, m-am prins. Erau atît de duri cu mine şi îi tolerau pe ceilalţi trei prieteni ai mei din cauza pseudonimelor. Al meu era Grigore. Îi deranja cumplit pentru că era altfel decît toate celelalte. (La scurtă vreme, după ce ne-am împrietenit, unul dintre ei mi-a şi zis: „Cum să vii la sală cu prostia aia de nume? N-ai nici o şansă.“) Imediat m-am redenumit Captain Grig. Iar reacţia nu s-a lăsat aşteptată. M-au primit în joc şi mi-au dat şansa să găsesc o ascunzătoare, să particip şi eu la acţiune.

Am aflat, la scurtă vreme, că puştanii primeau ore gratis de la patronul sălii de jocuri, dacă atrăgeau clientelă sau îi ambiţionau pe clienţii ocazionali, ca noi, să stea mai mult şi să „lupte“ la computer. La început, făceam teorii sumbre, mi se părea groaznic că viaţa lor se consuma în jocuri dure, în locul ăla trist. Pe urmă, am descoperit normalitatea din dosul lumii de la sala de jocuri. Cînd rămîneau singuri, cînd îşi primeau orele gratis de la patron – pentru că îi ambiţionaseră pe clienţi să stea cu orele –, puştanii treceau la jocurile lor. La cele care le erau dragi cu adevărat. Toate erau jocuri cu poveşti, cu cavaleri, cu zîne, cu vrăji, era fascinant să-i vezi cum se schimbau la faţă şi cum deveneau alţii.

Mi-am amintit toate astea zilele trecute, cînd am văzut la BBC un reportaj despre obsesia războiului cibernetic. Fără să fie voie să arate vreo figură, echipa de jurnalişti britanici a primit acces într-o unitate de luptă cibernetică de la Seul. Elita armatei cibernetice a Coreei de Sud e alcătuită din... copii. Din fiinţe foarte tinere, care mută ideea de război într-o zonă complet nouă. Cei mai vîrstnici combatanţi sînt studenţii. Mulţi declarau, din dosul măştii blurate, că s-au înrolat voluntari pentru a-şi apăra ţara de atacurile Chinei şi ale Coreei de Nord. Nu mai e un scenariu de film. Există război cibernetic de foarte mari dimensiuni. Cu fronturi, cu armate, cu pierderi economice. Încetul cu încetul, aflăm de el. Mă tot întreb dacă, în permisie, cînd pleacă de la război, tinerii combatanţi mai cred în cavaleri, zîne, şi mai trag cîte un joc cu poveşti. Oare dă voie cruciada cibernetică a copiilor la aşa ceva?

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: