Agri-cultur─â

Publicat în Dilema Veche nr. 201 din 15 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Dar tu ai aprobare s─â vinzi acolo, ├«n pia┼ú─â? - m─â scoal─â din somn b─âtr├«nul meu tat─â, alarmat. - !? - P─âi, mi-a spus P. c─â ai f─âcut un t├«rg de produse tradi┼úionale ├«n Pia┼úa Amzei ┼či vinde┼úi... nu ┼čtiu ce vinde┼úi. Da├ó┬Ç┬Ö e┼čti sigur c─â ave┼úi voie s─â vinde┼úi? Dup─â ceva timp, tat─âl meu r─âsufl─â u┼čurat c─â fi├ó┬Ç┬Ösu nu s-a apucat s─â v├«nd─â (┼či f─âr─â aprobare!) c├«rna┼úi ├«n pia┼ú─â. Nu, Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón nu s-a apucat de comer┼ú. Au mai g├«ndit-o ┼či al┼úii, dar nu mi-au spus-o chiar a┼ča, dintr-o bucat─â, cu grij─â p─ârinteasc─â. Problema r─âm├«nea ├«ns─â, plutea ├«n aer. Adic─â ce a c─âutat neam┼úu├ó┬Ç┬Ö ├«n Bulgaria ┼či muzeul ├«n pia┼ú─â? Pentru mult─â lume bun─â, aceast─â asociere a unei institu┼úii culturale respectabile, precum Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón, cu institu┼úii neculturale, precum ONG-uri sau companii de comunicare, organisme europene sau guvernamentale, mici ┼či mari produc─âtori de alimente, toate ├«ntr-un "grup de ini┼úiativ─â" care s─â se ocupe de promovarea "produselor ┼ú─âranului rom├ón" - adic─â proiectul care tocmai a fost lansat s─âpt─âm├«na trecut─â la M┼óR - ei bine, toat─â aceast─â aventur─â avea iz de populism. Era un fel de proiect contra naturii. Pentru mul┼úi oameni politici, ea mirosea a oportunism - ceea ce ├«nseamn─â ┼či o oportunitate pe care era bine s─â nu o rateze. Pentru mul┼úi "profesioni┼čti", ├«ntregul proiect sem─âna a amatorism - ce ┼čtiu ─â┼čtia cum se fac afacerile ├«n acest domeniu? (┼či, off the record, nou─â ce ne iese din treaba asta?). Pentru majoritatea micilor produc─âtori era o ocazie care nu trebuia sc─âpat─â, c─âci nu ┼čtii dac─â se mai repet─â. Problema s-ar putea s─â fie ├«ns─â mai profund─â ┼či mai complex─â dec├«t aceste viclenii politicianiste ┼či ┼ú├«fne elitiste - chiar dac─â riscul unor recuper─âri populist-oportuniste ale unui astfel de proiect popular exist─â, f─âr─â ├«ndoial─â. La o privire mai atent─â, o astfel de ini┼úiativ─â se ├«ntemeiaz─â ├«ntr-o istorie, mai veche ┼či mai recent─â. Cea recent─â ├«ncepe, ├«ntr-un fel, pe 1 ianuarie 1990, c├«nd era deja evident c─â agricultura rom├óneasc─â - dimpreun─â cu ├«ntreaga societate - ├«┼či va schimba bazele juridice ┼či economice. Reformele care au urmat s-au ├«nscris ├«ns─â, ├«n mare m─âsur─â, ├«n categoriile conjugate ale populismului ┼či oportunismului. Indiferent de guvernare, mesajul a r─âmas, ├«n mare, acela┼či: noi v-am dat (┼či ne-am luat!) p─âm├«nt, mai departe fiecare se descurc─â cum ┼čtie. ┼×i a┼ča a fost. Nici o guvernare nu a oferit, de fapt, un model agricol, ├«n sensul deplin al cuv├«ntului, deleg├«nd astfel c─âutarea solu┼úiilor la nivel local ┼či (mai mult sau mai pu┼úin) individual. Au rezultat baroni locali ┼či pungi de s─âr─âcie, pe fondul general al unei diversit─â┼úi haotice a lumii rurale. A┼ča ne-a prins al doilea moment esen┼úial al acestei scurte istorii: 1 ianuarie 2007. De-colectivizarea ┼či toate politicile agrare aferente nu preg─âtiser─â terenul pentru trecerea la o economie de pia┼ú─â, ci generaser─â o nou─â form─â de economie casnic─â, astfel ├«nc├«t integrarea european─â a fost mai degrab─â un ┼čoc pentru lumea rural─â, dec├«t o binecuv├«ntare. Ea a ├«nceput cu "criza br├«nzei" ┼či alte semnale de alarm─â ┼či manifest─âri alarmiste. Lipsa unui "model de pia┼ú─â" a devenit, la scurt timp, evident─â ┼či devine alarmant─â pe m─âsur─â ce trece timpul. Desigur, ┼ú─âranii (unii dintre ei) se vor descurca ┼či de data aceasta - unii au ├«nceput deja. Dar fiecare pe cont propriu ┼či cum ├«l duce capul. Doar c─â Pia┼úa este mult mai neiert─âtoare dec├«t paternalismul comunist, fie el ┼či vitreg, ┼či aceast─â "descurc─âreal─â" risc─â s─â aib─â picioarele scurte! ┼ó─âranii risc─â s─â dispar─â astfel nu numai rapid, dar ┼či dramatic, dimpreun─â cu "tradi┼úiile" lor ┼či cu resursele noastre, ale tuturor. De-a lungul tuturor acestor ani, mi-a venit astfel, de multe ori, s─â le strig guvernan┼úilor no┼čtri, ├«ntr-un elan post-hippiot: face┼úi t├«rguri, nu mineriade! Am fi stat mult mai bine ast─âzi... Dar nici acum nu este prea t├«rziu; este doar mult mai greu. Dar ce leg─âtur─â au toate acestea cu cultura, ├«n general, ┼či cu "muzeul", ├«n particular? Un model agricol de pia┼ú─â este totdeauna ┼či un model cultural, c─âci presupune formarea - eventual schimbarea - unui mod de via┼ú─â ┼či de g├«ndire, seturi (noi) de valori, atitudini ┼či practici, at├«t ale produc─âtorilor, c├«t ┼či ale consumatorilor. Adic─â ale unei ├«ntregi societ─â┼úi. Toate acestea pot ap─ârea spontan ┼či cre┼čte haotic sau pot fi agri-cultivate. A doua variant─â mi se pare preferabil─â. Mi se pare nu numai util, dar ┼či necesar ca aceia care ┼čtiu s─â ofere modele - eventual alternative - celor care doar vor sau ├«┼či doresc s─â formuleze solu┼úii realiste pentru uzul celor care doar viseaz─â la ele. ┼×i cred c─â o institu┼úie cultural─â dedicat─â "┼ú─âranului rom├ón" ├«┼či are locul ei ├«ntr-o astfel de ├«ntreprindere, put├«nd s─â ajute mai mult la identificarea, p─âstrarea ┼či valorificarea acestor tradi┼úii vitale ale ┼ú─âranilor din Rom├ónia, dec├«t ve┼čnica pendulare maniaco-depresiv─â ├«ntre "nimeni nu are ce avem noi" ┼či "str─âinii ne distrug specificul na┼úional". ┼×i mai este ceva: ├«mi p─âstrez convingerea c─â drumul spre bunul gust trece prin gustul bun ┼či degustare, c─â respectul sim┼úurilor preveste┼čte cultura bunului sim┼ú. Or, dup─â mai vechea alimenta┼úie ra┼úional─â ┼či mai recentul fast-food, societ─â┼úii rom├óne┼čti pare s─â-i lipseasc─â ceva din toate acestea...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.