Admitere

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Alte confuzii jpeg

Coridorul fierbea de aglomeraţie şi caniculă. Tinerii admitanţi şi părinţii lor – derutaţi de vastitatea labirintică a universităţii – mergeau în toate direcţiile, fluturînd dosare de înscriere la facultăţi. Doar un domn se plimba relaxat printre ei, complet imun la îmbrîncelile inerente ale multitudinii de oameni din incintă. Observînd un tînăr grăbit care înota prin mulţime, individul făcu, vioi, un pas lateral şi-i ţinu calea. „Mă scuzaţi“, spuse, „sînteţi cadru didactic aici, la Litere?“ „Da“, răspunse, vizibil obosit, alergătorul printre obstacole umane. „Bănuiam eu, întrucît nu păreţi nici absolvent de liceu, nici părinte…“ „Vă pot ajuta cu ceva?“, întrebă tînărul, încercînd să se strecoare pe lîngă interlocutorul intempestiv. „Sînt membru în comisia de admitere şi nu-mi văd capul de treabă.“ „Păi, chiar asta şi speram: să fiţi în comitetul de înscrieri, pentru a mă putea lămuri şi pe mine într-o chestiune…“ „Da, vă ascult!“ „Domnule“, îşi începu singularul personaj, relaxat şi ceremonios, interogaţia, „filologia mai are căutare în ziua de azi?“ „După cum vedeţi!“, replică tînărul universitar, scotocindu-se cam nervos prin buzunare. Căuta pastiluţele de sedative PC, de la laboratoarele homeopate Boiron, pe care soţia – grijulie – i le pusese în mînă încă de la începutul admiterii. Femeia ştia că el se enervează uşor şi dorise să acţioneze preventiv. „Iei două tablete odată şi le sugi încet sub limbă“, îi zisese ea cu simţ de răspundere. „Vei vedea cum te linişteşti imediat. Fiind remedii homeopate, nu dau dependenţă şi nu au efecte secundare.“ Deoarece dezvolta deja impulsul teribil de a-şi lipi fruntea, cu putere, de mandibula bărbatului din faţa sa, profesorul realiză că se afla în pericol iminent. Sedativul devenise o prioritate absolută. 

Dar unde Dumnezeu îl pusese? Insensibil la frămîntările lui, tipul relaxat îşi reluase peroraţia savantă: „Văd, desigur, că există căutare, însă nu la opţiunile absolvenţilor din preuniversitar mă refer, ci la impactul diplomei filologice pe piaţa muncii. Se mai face ceva cu hîrtia în cauză?“. Profesorul găsise, slavă Cerului, folia cu pastiluţe şi, strecurînd, cu mînă tremurătoare, două sub limbă, comentă sec: „Am certitudinea că armata asta de solicitanţi şi-a pus, la rîndu-i, întrebarea, iar răspunsul a fost pozitiv, altfel nu s-ar afla acum aici“. „Da, da… Şi totuşi, personal, cred că, în acelaşi context, cineva poate opta prost sau inteligent pentru un lucru, în cazul nostru, cum ar veni, pentru Facultatea de Litere.“ „Nu prea înţeleg ce vreţi să spuneţi“, replică universitarul iritat, crănţănind tabletele care nu stăteau nicicum sub limbă, mişcîndu-se în toate direcţiile. „Să vă explic! Eu am teoria că nimeni nu e complet prost ori complet deştept. În toţi există o doză de stupiditate şi, respectiv, una de inteligenţă. Atenţie, însă! Personalitatea noastră este definită fie de inteligenţă, fie de prostie, nu în funcţie de dozajul fiecăreia în parte, aşa cum, probabil, sînteţi tentat să gîndiţi, ci de maniera în care folosim aceste dozaje în împrejurări existenţiale specifice. Mai precis, pot să fiu preponderent deştept, dar să-mi exploatez această calitate în situaţii fără miză din viaţa mea şi, invers, pot să fiu dominant imbecil, dar cu abilitate în a-mi uzita puţina cantitate de inteligenţă cu care am fost înzestrat în circumstanţe cruciale pentru destinul propriu.“ 

Universitarul mesteca furibund, lăsînd să i se întrevadă, pe la colţurile gurii, firicele albe de pastă suspectă, posibil rezultată din masticaţia pilulelor. Un observator atent, dotat şi cu puţină imaginaţie, ar fi putut crede că omul spumega. „Vedeţi, prin urmare, ce se întîmplă în realitate, din unghiul acestei speculaţii? Prostul e, în fond, foarte inteligent, iar aşa-zisul inteligent – un nătărău fără pereche. Ne aflăm în plin relativism şi de aceea afirm răspicat că unii dintre cei de faţă pot fi inteligenţi, alegînd Literele, sau, dimpotrivă, proşti grămadă, făcînd exact acelaşi gest permis de liberul-arbitru. Orice opţiune depinde de miza unui moment dat. Nu vorbim, repet, de dozajul unei calităţi intelectuale. Ne raportăm la o chestiune de pondere…“ „Mă iertaţi“, mîrîi greu deductibil tînărul, „sînt aşteptat în sala de preluare a dosarelor. Colegii mei trebuie să fie copleşiţi. Dacă nu aveţi întrebări legate de admiterea la Filologie, am să vă rog să mă lăsaţi să mă retrag.“ În urechi îi răsunau cuvintele preşedintelui comisiei de înscrieri pe Universitate, de la şedinţa de instructaj: „Să fiţi înţelegători şi toleranţi cu lumea! Porniţi de la premisa că aveţi de-a face cu nişte copilaşi rătăciţi. Rămîneţi fermi pe baricadele civilităţii!“. Rămăsese ferm, nimeni nu i-ar fi putut reproşa ceva. Era adevărat, cu preţul unui gust sălciu, de sedativ PC, în gură… Interlocutorul nu ezită să-i adreseze promisa întrebare: „În viaţa dumneavoastră, stimate domnule profesor, cum aţi aprecia că a fost alegerea filologică – una inteligentă ori mai degrabă una stupidă?“. Cu ultimele puteri, universitarul întrebă şi el: „Aveţi dosar de înscriere, vă pot prelua documentele?“. „Oh, nu!“, zise bărbatul, surîzînd condescendent. „Eu sînt în trecere. Turist. Am venit să vizitez bătrîna dumneavoastră Universitate…“ „Ah, am înţeles!“, spuse universitarul, rînjind deodată sardonic, cu mici bule de spumă în jurul buzelor. „Atunci daţi-mi voie să vă urez Bun venit!“. 

Îşi lăsă, brusc, fruntea transpirată să pornească vijelios spre dantura albă ca neaua a simpaticului vizitator. 

Prezentul discontinuu,

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Hunedoara Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (14) jpg
Orașe din România care au renăscut din propria cenușă. Au fost investiți milioane de euro VIDEO
În două zone ale țării, aflate în regiuni istorice diferite, oamenii gospodari și banii folosiți cu cap au transformat orașele în locuri în care progresul este vizibil. Botoșani și Hunedoara au găsit calea dezvoltării.
Masina in apă gasita in localitatea Unirea foto bistriteanul ro jpeg
Doi bărbați dați dispăruți, găsiți morți. Mașina de teren în care se aflau a căzut într-un râu
Doi bărbați care nu mai fuseseră văzuţi de două zile au fost găsiţi, duminică, 25 septembrie, decedaţi, într-o mașină de teren căzut în râul Bistriţa Ardeleană, lângă municipiul Bistriţa.
elvetia italia epa efe h 57155070 jpeg
Nations League: Elveția câștigă pe terenul Spaniei, Portugalia lui Ronaldo învinge la scor în Cehia
Sâmbătă seară a avut loc a treia zi consecutivă cu meciuri din Nations League. După surprizele înregistrate joi și vineri, au urmat noi partide în care favoritele au pierdut chiar pe teren propriu.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?