Acasă la Odysseu

Publicat în Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie – 6 noiembrie 2019
Acasă la Odysseu jpeg

De dimineață ne-am trezit în mijlocul golfului Polis din Ithaca, acolo unde ancoraserăm catamaranul cu o seară înainte. Fenderul recuperat era la locul lui, dovadă că nu visasem povestea cu pescarul care ni l-a înapoiat lîngă taverna din satul de pe -deal. Plănuiserăm să vizităm ce-a rămas din palatul lui Odysseu. Niște ruine cunoscute mai demult, dar despre care arheologii greci au stabilit acum zece ani, în urma rezultatelor unor teste avansate și cu un grad de certitudine destul de mare, că ar fi chiar ale palatului regelui Odysseu. Un argument în plus că Ithaca din Odiseea lui Homer este chiar Ithaca de astăzi și nu altă insulă sau peninsulă, așa cum au susținut de-a lungul timpului diverse teorii pline de imaginație care vorbesc despre schimbări geologice și alte povești.

De altfel, și despre Homer s-a spus la un moment dat că n-ar fi existat și că Iliada și Odiseea ar fi simple culegeri de cînturi transmise din moși-strămoși. Din păcate, Internetul are astăzi darul să amplifice eventualele confuzii, prin caracteristica sa de a pune pe același plan studii științifice serioase, cercetări superficiale și păreri de ageamii. Or, în acest caz, lucrurile nici nu sînt ușor de deslușit și nici nu poți avea certitudini depline, dat fiind că au trecut trei milenii. Dar grecii știu cel mai bine, iar dacă mergi la fața locului și citești textele cu atenție, totul începe să se clarifice. O probă în plus e că în Ithaca s-au găsit monezi cu numele Ithaca și chipul regelui Odysseu imprimat pe ele. Cum spuneam și altădată, s-a dovedit pas cu pas că, dincolo de valoarea lor artistică, scrierile lui Homer conțin informații cît se poate de precise. Adepții ipotezei că în Iliada și Odiseea ar fi vorba de o pură ficțiune și că locurile și popoarele descrise ar fi fabuloase pierd tot mai mult teren pe măsură ce descoperirile științifice și arheologice avansează. Fascinant la această dispută – ficțiune sau realitate la Homer – e că a început încă din antichitate. Au rămas celebre vorbele lui Eratostene (secolul II î.Chr.) că „localitățile călătoriei lui Odysseu vor fi descoperite atunci cînd va fi descoperit curelarul care a cusut burdufurile pentru vînt ale lui Eol“. Și totuși, aceste localități, pornind chiar cu Troia, au început să fie găsite.

Revenind la călătoria noastră, după micul dejun și o binecuvîntată baie în apa ca safirul, am debarcat pe plajă, făcînd două drumuri cu mica barcă de serviciu. Înotînd pînă la mal, Theo a făcut să nu mai fie necesar și un al treilea drum. Cînd tocmai legaserăm barca de o piatră și eram gata să pornim la drum, ne-am amintit că lăsaserăm generatorul pornit. A trebuit să facem încă un drum pînă la yacht și înapoi. Abia după aceea am putut porni pe șosea la deal, în plin soare și în „cicăleala“ cicadelor. Bogdan a cules un fruct atrăgător de cactus. Toți cei care l-au atins, însă, au regretat vreo două zile fiindcă s-au umplut pe mîini de niște țepișori invizibili. Am ajuns în satul Stavros, acolo unde cu o seară înainte ne găsiserăm fenderul și mîncaserăm pește cu stafide. Un sat grecesc patriarhal, pitoresc și în care găsești tot ce-ți trebuie. Să tot stai acolo o vară întreagă (sau o viață întreagă). În părculețul din centru e o statuie. A lui Odysseu, cum altfel? Magazinul de fructe și legume se cheamă Laertes’ Farm, după numele tatălui lui Odysseu care avea și el o fermă. Chiar urma să ne facem aprovizionarea de acolo, patronul oferindu-se să ne aducă totul cu mașina pînă pe plajă.

Pînă una-alta, însă, mai aveam de urcat pe șosea pînă undeva la poalele muntelui Nirito (de ce n-ar fi tocmai Neriton al lui Homer?). Treceam pe lîngă case cu garduri de piatră și porți de fier forjat invadate de bougainvillea, pe lîngă măslini seculari și noduroși. În vale, departe, se zărea marea. Grecia în toată liniștea și splendoarea ei.

Am ajuns și la un mic muzeu cu monede, statuete și vase antice descoperite în zonă. După încă vreo jumătate de oră am găsit și site-ul arheologic pe care-l căutam, înconjurat de un gard de sîrmă. De acolo se văd două golfuri dintre care unul se cheamă Frikes (de ce n-ar fi chiar Forkys, cel în care l-au debarcat feacii pe Odysseu?). Peisajul e magnific, ușor aspru, dar are în el și ceva liniștitor, plăcut, echilibrat. Fără îndoială, ar putea justifica un dor de casă pe măsura celui arătat de Odysseu („Nu știu însumi alta, ca țara mea dragă, mai dulce să fie pe lume!“). Ruinele nu sînt foarte spectaculoase, dar săpăturile și cercetările nu s-au încheiat, grevate de lipsa fondurilor pe care fostul premier Tzipras promisese la un moment dat să le furnizeze. Printre incintele de piatră ne am imaginat scena luptei cu pețitorii sau locul unde ar fi fost „acel pat măiestrit“ de însuși Odysseu dintr-un „trunchi de măslin rămuros“. Datarea științifică a acestor construcții denotă că au fost făcute în secolul al XIII-lea î.Chr., adică exact în epoca în care el ar fi domnit.

Am revenit în sat, am mîncat o musaka delicioasă la aceeași tavernă ca și în seara de dinainte, după care am coborît înapoi în golful Polis. Băieții au vizitat o peșteră prăbușită din apropiere despre care unele legende spun că e locul în care Odysseu și-ar fi ascuns comoara primită de la feaci. Reîntorși pe puntea lui Zizi al nostru, speram într-o seară liniștită, fără peripeții. Dar n-a fost să fie chiar așa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Japonia mănâncă mici și sarmale. Românul care le prepară: „Clienții ling farfuria“ VIDEO
În vizită în Japonia, Andreia și Ionuţ, vloggerii de la canalul de YouTube „HaiHui în doi”, au prezentat povestea românului care vinde mici și alte feluri de mâncare tradițională în Țara Soarelui Răsare.
image
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?“
Postarea în care un bărbat a dezvăluit că prietenul său văduv a aflat că ai săi copii, rămași doar în grija sa, nu sunt de fapt ai lui, a devenit virală pe Facebook.
image
File de istorie. S-au plantat curmali, bananieri și palmieri pentru vizita Împăratului Franz Josef FOTO
Un oraș din vestul României a fost între 9 și 12 septembrie 1893 centrul de interes al Imperiului Austro-Ungar. Împăratul Franz Josef şi trei arhiduci au fost așteptați cu mare fast.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.