A fost odata ca niciodata Iugoslavia

Publicat în Dilema Veche nr. 122 din 25 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Ämi asum o aproape dureroas─â nostalgie dup─â Iugoslavia ┼či, ├«n virtutea ei, nici m─âcar ├«ncerc├«nd s-o maschez, am amintit aici, ├«n ultimii ani, filmele lui Kusturica, televiziunile belgr─âdene ale anilor '80, pe victoriosul Tito ┼či pe perdantul Milo┼čevici, basketball-ul lui Cibona Zagreb & Crvena Zvezda Beograd, tenisul lui Goran Ivanisevici, pop-rock-ul c├«ntat de Bjelo Dugme, Parnja Valjak, Boris i Noc├â┬┐na Straja sau Riblja C├â┬┐orba, automobilul Yugo (un fel de Logan pe pia┼úa occidental─â de acum dou─â decenii), Olimpiada de Iarn─â Sarajevo '84, fotbalul plavilor, guma de mestecat croat─â ┼či - la urm─â, dar nu ultimele pe lista preferin┼úelor mele - inubliabilele, indescriptibilele ┼či aproape interminabilele picioare ale c├«nt─âre┼úei s├«rboaice Lepa Brena. Ei bine, praf ┼či pulbere s-a ales, ├«n doar c├«┼úiva ani, de ┼úara care f─âcea posibile ├«n pace ┼či prosperitate cele de mai sus. Liberalismul comunismului iugoslav s-a topit ├«ntr-o cr├«ncen─â anarhie post-comunist─â, na┼úionalismul tembel a pus st─âp├«nire pe federa┼úia ├«n care cosmopolitismul luminat era singura religie comun─â, bog─â┼úia gospod─âriilor construite cu bani c├«┼čtiga┼úi ├«n Germania, Austria sau Italia (pe c├«nd YU era singura firm─â socialist─â ai c─ârei cet─â┼úeni nu erau trata┼úi ca vitele ├«nchise-n ┼úarc) s-a pierdut sub bombe c├«te nici m─âcar Hitler nu aruncase pe-acolo ┼či sub tiruri de sniper-i mai uciga┼či dec├«t Gestapoul. E┼čecul Iugoslaviei este e┼čecul unui vis: ideea la ├«nceput masonic─â ┼či permanent intelectual─â a unei uniuni libere a slavilor de sud, un fel de stat-esperanto ├«n care etnii ┼či religii se scuturau de marotele diferen┼úei ┼či f─âceau din asem─ân─âri o obsesie. Acum 20 de ani, Iugoslavia era de departe cel mai apropiat de Occident stat socialist ┼či nu mi-a┼č fi ├«nchipuit vreodat─â c─â nu ei ar fi primii care s─â-┼či lege dinarul de moneda european─â, despre care ├«ncepuse s─â se vorbeasc─â, nu ei ar fi cei pe care NATO i-ar invita, dac─â s-ar pune problema s─â invite estici, sau c─â nu ei ar intra, la o adic─â, ├«ntr-o atunci doar posibil─â Uniune European─â l─ârgit─â. Dar dracul ┼či al┼úi diavoli de ocazie ┼či-au b─âgat coada; ├«n federa┼úie ura a ajuns, rapid, la fine┼úuri de art─â ┼či filigran. La ├«nceputul acestei s─âpt─âm├«ni, ├«ntr-o anima┼úie de zile mari, pe un fond de entuziasm na┼úionalist p├«n─â la urm─â de ├«n┼úeles - chiar dac─â nu ┼či de apreciat, din perspectiva ideilor moderne europene -, Muntenegru ┼či-a votat separarea de Serbia. Un ultim (?) act dintr-o mare agonie. Eu m─â g├«ndesc, cu simpatie, la acei 7% cet─â┼úeni ai fostei Iugoslavii care, la unul dintre sondajele primilor ani '90, ├«n timp ce to┼úi ceilal┼úi ├«┼či descopereau/inventau origini etnice care de care mai vechi ┼či mai pure, s-au declarat (nu s├«rbi, croa┼úi, bosniaci, sloveni, muntenegreni etc., ci), simplu, iugoslavi. Ce s-a ├«nt├«mplat cu aceast─â pa┼čnic─â ┼či dezam─âgit─â comunitate? Cum am putut asista, noi, europenii, pasivi, la extinc┼úia acestei minorit─â┼úi - atunci c├«nd le ap─âr─âm pe toate celelalte? Mai ├«nainte de a se uni toate etniile continentului cu ochii la Bruxelles, undeva, ├«n Balcani, c├«teva etnii se uniser─â privind spre Belgrad. N-a mers. Dar, repet: ce s-a ├«nt├«mplat cu cei ce-au crezut, p├«n─â ├«n ultima clip─â, c─â ├«nc─â se poate? Cu cei care au sperat, p├«n─â la cap─ât, c─â nu-i totul pierdut, c─â nu-i posibil ca r─âul s─â mearg─â spre mai r─âu, c─â r─âzbun─ârile nu vor ┼úine loc de Constitu┼úie, iar corul de ├«njur─âturi reciproce nu va ┼úine loc de imn na┼úional? Ce s-a ├«nt├«mplat cu ace┼čti 7% iugoslavi ai Europei? Dintre to┼úi vecinii no┼čtri de pe hart─â ┼či din proverbe, Iugoslavia a fost, dup─â '90, caz aparte: le-au r─âmas tefere toate caprele ┼či, ├«n schimb, le-a murit toat─â familia. ┼×i capul capetelor r─âut─â┼úilor (cum o v─âd to┼úi) e Serbia. Serbia, p─âr─âsit─â pe r├«nd de to┼úi federa┼úii de mai ieri; Serbia, ├«n care ├«nc─âp─â┼ú├«narea duce la sinucidere ┼či ├«n care solidaritatea duce la complicitate ├«n p─âcat - de unde incapacitatea (┼či nedorin┼úa) de a colabora spre extr─âdarea unor acuza┼úi de crime de r─âzboi; Serbia, ┼úara ajuns─â ┼úap isp─â┼čitor, oaie neagr─â, loup garou ┼či orice animal v─â mai imagina┼úi disponibil ├«n bestiarul imaginar. Serbia, a c─ârei criz─â kosovar─â abia st─â s─â re├«nceap─â (asta pentru c─â n-or fi s├«rbii ├«ngeri, e clar, dar nici albanezii nu-s mielu┼čei). ├Än ultimele s─âpt─âm├«ni, presa occidental─â a vorbit, uimit─â, despre un film artistic - Karaula (Punct pe grani┼ú─â) -, coproduc┼úie a unor studiouri din statele ex-iugoslave. Cei care se ├«mpu┼čcau p├«n─â mai ieri se distreaz─â acum la un lungmetraj a c─ârui ac┼úiune curge ├«n 1987, prin povestea halucinant─â a unui ofi┼úer de la un plicticos post de pe grani┼úa iugoslavo-albanez─â care, c─âp─ât├«nd o boal─â veneric─â dintr-o escapad─â, decide s─â se trateze departe de ochii so┼úiei ┼či, printr-o ├«nl─ân┼úuire de stupizenii ┼či printr-o tragi-comic─â rela┼úie cauz─â-efect, pentru a-┼či masca absen┼úa casnic─â, declar─â stare de asediu pe grani┼ú─â (amenin┼ú├«nd c─â "vin albanezii!") ┼či duce popula┼úia local─â sub psihoza r─âzboiului. B─ânuiam eu c─â ni┼čte sifilitici au omor├«t Iugoslavia! Acum, nu-mi r─âm├«ne dec├«t s─â a┼čtept Cupa Mondial─â la Fotbal. Peste dou─â s─âpt─âm├«ni, eu voi ┼úine cu na┼úionala (!) s├«rbo-muntenegrean─â. Imagina┼úi-v─â ce-ar fi ca ea s─â c├«┼čtige trofeul! Pentru prima dat─â ├«n istoria cunoscut─â a umanit─â┼úii, a mingii ┼či a fotbalului, un campionat mondial ar fi c├«┼čtigat de echipa unui stat care nu exist─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.