TÎLC SHOW

La începutul anului 1918, președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson propunea Congresului o lume ideală, bazată pe autodeterminare și securitate colectivă, rezumată în faimoasele Paisprezece puncte. Cunoaștem continuarea, nu tocmai încununată de succes.

Cînd ești cu burta plină – dar încă îți mai amintești cum era cînd stăteai la coadă pentru o juma’ de litru de ulei și-un kil de mălai –, deși masa geme acum de mîncare, ți se pare că ceilalți mănîncă mai mult, mai repede decît tine, și că s-ar putea să rămîi înfometat, să nu mai apuci mare lucru.

Un model de excelenţă, aşa cum Dragnea este un model de cinste, iar doamna Firea – de competenţă.

Fusese copleșită de emoție auzind un vers dintr-o manea locală, care făcea referire la ea și la faimoasele sale amazoane. „Mai mare popularitate decît asta nu poate primi un scriitor!“, a conchis doamna Babeți. Cred că avea perfectă dreptate.

Listele de cadouri („ele mai frumoase şi cele mai ieftine) şi de mărfuri (calitate superioară) pentru sărbători publicate de Universul literar în numărul 52, de la sfîrşitul anului 1893, ca fiind puse în vînzare în magazinul ziarului Universul, în sediul administraţiei din strada Brezoianu, sînt instructive deopotrivă pentru reconstituirea inventarului de obiecte dezirabile şi a cadrului vieţii cotidiene de acum mai bine de un secol, pentru oscilaţiile lingvistice ale denumirilor şi pentru clişe

Cît trăiește un om politic, un zoon politikon? Depinde de condițiile de mediu. În habitusul autohton, între 4 și 10 ani – după caz. De ce un om politic român are o viață mai scurtă decît a unui cîine – deși mai lungă decît a unui țînțar – nu e simplu de explicat.

„Bine e să fii acolo, dă-le-ncolo de rezultate!“, atunci da, putem spera la mari performanţe.

O idee veche circulă printre români, anume că Churchill ne-ar fi vîndul lui Stalin, la Ialta, în 1945. E un adevărat clișeu, atît de înrădăcinat, încît e aproape imposibil de contrazis.

A ordonat să fie găsiți imediat doi boi de o mărime neobișnuită și să fie închis în pîntecele fiecăruia cîte un soldat, dar capetele să le fie lăsate afară, ca să poată vorbi împreună.

În anul 2006, „Persoana anului“ a fost cel puțin inedită: „Tu. Da, tu. Tu controlezi era informației. Bine ai venit în lumea ta“ – erau explicațiile aduse de Time, alături de o fotografie cu un computer și o tastatură.

Deși nu scade galopant, toleranța față de ideea de abuz nu mai e deloc aceeași cu cea pe care o manifestam acum cinci ani.

Abuzatorii lor sînt foarte bine. În fapt, unul dintre ei a fost promovat. Celălalt nu are cum, pentru că este deja în poziţia cea mai importantă, conduce o multinaţională.

Volumele aveau caracter marxist. Lîngă Ideologia germană a bătrînului Karl se strîngeau, precum puișorii în jurul cloștii, Raymond Williams, Richard Hoggart, Terry Eagleton și Michael Green.

Terminologiile de specialitate intră adesea în circulaţia mai largă prin publicitate: chiar dacă la început şochează, cuvintele şi expresiile tehnice recent împrumutate sau cu sensuri modificate, imitate după alte limbi, tind să devină acceptabile prin repetare. Momentul iniţial e oarecum riscant, pentru că publicitatea nu pare prea atentă la conotaţiile şi la asocierile pe care le-ar putea trezi noile cuvinte sau noile sensuri; probabil că acestea sînt considerate un risc minor, în comparaţie c

Istoria te poate strivi cu nonșalanță, pentru că ai barbă, plete sau ochelari și pentru că te-ai nimerit în momentul potrivit la locul nepotrivit.

E la alegere: discuţia dintre Halep şi Cahill, care i-a resetat jucătoarei tot anul, momentul cu îmbrăţişarea florilor în formă de număr 1, finala fetelor de la tenis de masă contra sino-nemţoaicelor, momentul mondial al canotajului care ne-a ajutat/păcălit să credem că nu ne-am scufundat de tot, retragerea lui Ponor, undiţa oferită lui Daum după ce a zis că un ziar românesc e bun de învelit peştele în el

M-am tot întrebat ce anume poate determina zeci de mii de oameni să stea la coadă iarna, timp de multe ore (jurnaliștii au zis chiar și pînă la opt ore, deși eu am stat zece încheiate), pentru a se închina timp de cîteva secunde în fața unui sicriu acoperit cu un steag.

Hefaistos, zeul artizan, este, dintre olimpieni, singurul infirm și cel mai rar reprezentat în arta antică – cam o mie de monumente (majoritatea vase pictate). În arta Greciei clasice, el are însă un trup perfect, ca al tuturor celorlalți zei și eroi.

În prezent, pomul de Crăciun din Centrul Rockefeller este luminat cu ajutorul panourilor solare, iar cînd își încheie misiunea, în luna ianuarie, acesta este dăruit organizației non-profit Habitat for Humanity, pentru a fi folosit la construirea de case.

Mai întîi, un rîu de lacrimi pornite din suflete. Prin preajmă, oftaturi din rărunchi și discursuri înflăcărate despre „repere și modele“. Nu poți purta o discuție „selectă“ în România de azi fără să menționezi cuvintele astea.

Sînt fericiţi tare. Terminăm cele două ore şi mă iau în braţe cînd pleacă. Am un nod în gît mare rău. Îmi ascund privirea de ei.

S-a deschis un nou magazin de produse tradiționale. Îi fac ăștia reclamă chiar aici, în Centru, deci este bun cu siguranță.

„Romaniţa a «corupt» cu mărunţiş un parcagiu calificat!“ (cancan.ro).

Poate că totuși PSD-ul are dreptate: în România de azi coexistă nu state, ci națiuni paralele. Își vor da mîna și se vor pupa tandru pe ambii obraji la centenarul Marii Uniri, în costum de gală, cu cioareci și ie. Poate doi trei instigatori vor mai cîrti de pe margini, cu mască de carnaval pe față și cazier la poliția perpendiculară.

Consecinţa va fi o lume fără Rusia? Nu, deloc! Pregătiţi-vă pentru o lume cu şi mai multă Rusia!

A făcut cu discreție tot ce a putut pentru țară, ținîndu-se departe de mizeria politică.

Mult timp am crezut că arheologia înseamnă, simplu, muncă de teren, urmată de publicații. Greșit, arheologie înseamnă PowerPoint.

Pe la începutul anilor ’50, în timpul exilului, Majestatea Sa Regele Mihai I a întîlnit în Elveția un american care lucra în industria aeronautică. Avînd în vedere pasiunea Majestății Sale pentru aviație, celor doi nu le-a fost deloc greu să se prindă în conversații lungi și plăcute pe marginea acestui subiect. Așa a aflat regele că ginerele americanului era chiar William Lear (un cunoscut inginer și om de afaceri american care a fondat compania Lear Jet Corporation) și că acesta urma să ajungă

Unii spun că a plecat din țară ducînd cu el ditamai hălcile din averea noastră națională. O spun pe toate tonurile, știu ei cum s-a-ntîmplat, au informații sigure.

Taică-su e dedicat în întregime drogurilor şi maică-sa tocmai a primit o sentinţă cu suspendare, tot pentru droguri, încercînd să găsească o metodă pentru a-şi întreţine cei trei copii pe care îi are. Pe primul l-a făcut la 14 ani. Acum are 21.

Șeful Catedrei de Zburătoare cu Ciocul Mic, profesorul Mierluț Tucan-Pupezeanu, a făcut un gest necugetat…

Se pot fenta legea, statul, fiscul, impozitele, taxa auto, plata rovinietei, bariera, repartitoarele, dar şi (în publicitate) diabetul, astenia, îmbătrînirea.

Am văzut recent, la Realitatea TV, un splendid interviu cu Mihai Șora, care, la 101 ani, a socotit de cuviință să iasă în stradă împreună cu protestatarii împotriva deformării legilor Justiției.

Şi eu mă pot propune pentru funcţia asta. Ştiu un pic de limbă, am mai colindat prin lume, am un CV civilizat, nişte trofee în meseria mea, ceva rezultate pe undeva prin trecutul meu. E drept că n-am fost implicat în scandaluri cu prostituate şi droguri, dar ăsta ar putea fi un minus, în fond, oamenilor cuminţi care au visat toată viaţa la năzbîtii le poţi deveni simpatic cu astfel de tinichele.

Religiile, miturile naționale, ideologiile, brand-urile ar fi de fapt ficțiuni care ne-ar uni și mobiliza în diverse scopuri importante pentru evoluția speciei. Dar poate cea mai puternică idee din cartea lui Harari este aceea că istoria are o direcție. Care anume?

Capitolul 17, dedicat „desfrînatei celei mari“, cuprinde o viziune în care nu se întîmplă absolut nimic și care, fiind atît de statică, e desigur descrierea unei opere de artă văzute cîndva de Ioan.

Misterul din jurul cartofului Fabergé găsit de doamna Scheufele în magazinul newyorkez de antichități merge chiar mai departe de lipsa datei.

„Ați iubit-o?“ „Pe domnișoara? Da! O iubesc, dar… În fine… Ce m-a făcut pe mine de m-am îndepărtat de ea nu e vorba de școală. Că poate nici io n-am. Da’ ea a fost la facultate și nu s-a mai dus, înțelegeți? Deci n a mai vrut să se ducă. A zis că…

Nu, buburuză, trăsni-l-ar DNA pe Şova, dar-ar seceta în Belina şi beteagul în Nicolicea, cum să fac eu mişto? Sigur că vreau în concediu, că doar ce e mai plăcut decît să vizităm în neştire toate pietroaiele, magazinaşele, muzeele şi bisericile în timpul campionatului mondial de fotbal, atletism sau baschet?

Am primit, cu șoc și groază, vestea încarcerării, în Republica Moldova (!), a fostului meu coleg de liceu, Oreste Chinezu, pentru culpa numită, straniu, „forțarea frontierei de stat“.

Sînt mulţi bucureşteni care rostesc numele unui cunoscut hotel de pe Calea Victoriei accentuîndu-l pe silaba penultimă: Capítol, ca şi cum ar fi vorba de substantivul comun care desemnează o subdiviziune a unui text.

Timp de aproape trei decenii, învățămîntul nostru a fost, cu rare excepții, folosit sistematic de către clasa politică fie ca instrument de propagandă, demagogică și populistă, fie ca sursă de căpătuială.

Cursele, cîteodată cu obstacole, între Guvern şi Parlament, pe tot felul de vreme şi de vremuri, dar mai ales în frig şi/sau ploaie, ca să aibă haz. În caz de ger se practică şi un alt soi de disciplină, bătuta pe asfalt sau tropăitul pe uscat.

Nu își închipuia că și Bucureștiul ajunsese pe culmile mizeriei. Participase și el la revolta din noiembrie ’87? N-a prea vrut să ne dea amănunte, era explicabil, nu ne cunoștea bine. În orice caz, deși ne aflam la nici 40 de kilometri de orașul în care tocmai se întîmplase ceva important, discuțiile despre Ceaușescu și comunism păreau ceva din cu totul altă lume

E nevoie doar de o imprimantă și cineva care să numere banii. Poate că nu trebuie chiar să se despartă apele Mării Roșii pentru asta.

Pînă astăzi a cîștigat patru premii Pulitzer și a publicat anchete extrem de puternice, iar succesul ei indică un drum deschis pentru jurnalismul de mîine.

Amețim de nervi, urlînd că ia noastră strămoșească nu poate fi purtată decît de o femeie cu sînge românesc. Deci, energie cît încape. Putere de român.

Stăpîna casei a luat-o însă de braț și a condus-o la vechiul closet din fundul curții. Apoi i-a explicat, candidă, că baia aceea, din casa cea nouă cu zece camere, folosește doar „în caz de nevoie“…