TÎLC SHOW

Ludovic al XIV-lea, majestuos, îl privește pe Condé cum urcă încet-încet. Mai bine zis, șontîc-șontîc. Istoria a reținut așa: Condé era chinuit de o criză de gută și pășea cu dureri teribile. Regele, care bineînțeles că știa de suferința vărului său,

Regina-mamă Elena și-a pus amprenta iremediabil pe destinul și caracterul fiului său, Regele Mihai I al României, așa cum regele însuși a declarat, construind o relație mamă-fiu cu adevărat specială, deși sup

Cînd amîni lucrurile, curgerea universurilor se inversează. Și, printr-un mecanism la fel de nevăzut ca ninsorile cu fulgi de piele pe care-i lăsăm în urma noastră de-a lungul unei vieți, totul o ia la deal, spre locul de unde a plecat. Și totul s

„Tu ești Ciungu?“ „Da“, a mieunat profesorul. „Fi-ți-ar paragrafele lu’ pește să-ți fie!“, a mîrîit cel dintîi, repezindu-se spre noi. Ciungu a zbughit-o ca un iepuraș (urmărit de alt iepuraș) în sezonul de împerechere.

„Vestele galbene“ au deschis, prin violenţa lor, un fel de cutie a Pandorei, şi nu este de mirare că pulsiunile antisemite s-au exacerbat în acest context. Pentru că anticapitalismul este şi el o sursă de antisemitism. Editorialistul Jacques Attali explică foarte bine acest circuit cauzal într-un articol publicat în revista L’Express. El spune cam aşa: atîta vreme cît vom continua să ne complacem într-un capitalism opac, într-o economie financiarizată din care nimeni nu înţelege

Desigur, laborios şi a elabora sînt înrudite etimologic şi semantic: în ambele se păstrează rădăcina latină labor „muncă“. Verbul românesc a elabora este tot un cultism modern, împrumutat în secolul al XIX-lea din latină şi franceză. Sensul mai larg din latină („a lucra cu grijă, a perfecţiona“) şi din franceză („a transforma printr-un proces îndelungat; a produce“) s-a specializat oarecum în româna de azi, restrîngîndu-se, aşa cum consemnează DEX-ul, la „a realiza, a da o formă definiti

Cînd le dorim ceea ce ne dorim nouă și cînd îi vom feri de ceea ce ne ferim noi, atunci vom împlini legea adevăratei iubiri.“ E ca în postările de pe Facebook, cu cartoline roz, roșii sau oranj, pe care găsești înțelepciunea lumii. Nu mai zic de fo

A fost odată ca niciodată un mare fotbalist care a vrut să fie mai mult decît un fotbalist. A stat pe lîngă scriitori în vogă ai vremii în care ca să exişti ca scriitor trebuia să ţi se permită. A fost considerat intelectualul fotbalului pentru că – minun

Cine și cum ar merge în pustietatea aia albă și de ce? Ființe ca noi sau altfel? Să fie o altă lume? Care schiază? O lume dincolo de cea pe care o știm, dincolo de ceea ce am cucerit pînă acum încetul cu încetul, cu pasul și cu mintea. Pro

Cînd ne gîndim la protecția monumentelor, ne vine în minte ceva de genul catedralei ruinate San Galgano, din cutare film al lui Tarkovski. Tot de protecția monumentelor este însă legată și repertorierea sistematică a adăposturilor antiaeriene din al Doilea Război Mondial.

Mihail Gorbaciov și președintele american Ronald Reagan au început încă din anul 1985 să poarte discuții cu privire la încheierea unui astfel de acord. Negocierile s-au desfășurat promițător în primă fază și, deși s-au blocat ulterior din cauza „Star Wars-ului“ lui

Am intrat și am ieșit de mai multe ori în și din rîndurile nefumătorilor. Probabil că o să mor cu obiceiul ăsta agățat de picior; o ghiulea mare cu lanț zornăitor. O să ajung ca bunică-mea. O bătrînă smochinită, cu mîna încleștată pe pachetul ăsta nenorocit de țigări și cu viața împărțită în logica următoarei pauze de țigară.

Amenințări că „nu ne mai uităm niciodată la porcăria asta“, la concluzii deștepte că „e o mizerie chicioasă unde mai pun botul doar proștii“ sau la constatări vigilente, conform cărora „stîngiștii au pus gheara definitiv și aici, s-a terminat cu dis

E vară și sînt iarăși rătăcit prin locuri pline de copii și sărăcie. Mi-a fost oferit un copil de vînzare. Poate să cerșească în mai multe limbi și, într-un an-doi, pot să-mi iau un Mercedes, îmi promite maică-sa, cu o privire șmecheră.

Cînd colegul meu botanist, profesorul Cîrlan Lînă, a început să se prezinte prin Universitate drept Carolus Linnaeus și a apărut pe coridoare cu perucă și vestimentație din secolul al XVIII-lea, am știut că lucrurile scăpaseră complet de sub control. Fascinația lui – să admitem: cu mici nuanțe patologice încă de la început! – pentru naturalistul suedez Carl Linné (alias Carolus Linnaeus) era cunoscută în mediul academic de decenii bune. Acest băiat de cioban din zona de munte a Mold

Cuvîntul-valiză patrihoţi a fost frecvent folosit în satirele politice din secolul al XIX-lea – de N.T. Orăşanu („intriganţi şi patrihoţi“, în poezia „Osul şi bastonul“, 1861), de Iosif Vulcan („Ceia, carii-n gura mare / Strigă că sînt patrioţi, / Însă-n piept nutresc vînz

Elev fiind, nu-mi aduc aminte să fi trecut prin vreo experiență de simulare a examenelor. Singurele simulări de care îmi amintesc se petreceau acasă. Nenea Mitică, profesorul cu care lucram la română, devenit prieten de familie, îmi pregătea cîte un plic c

Încerc să-mi imaginez toată bîzîiala din jurul fostului număr 1 mondial. Toate planetele care gravitează în jurul acestui soare şi toate lunile care gravitează în jurul acestor planete. Apoi mai sînt şi ceilalţi sori, de care nu ai cum să faci abstracţie. Şi mai sînt şi cometele pe care le priveşti cu fascinaţie. Dar cum Simona schimbă des meridianele şi emisferele, cerul se schimbă şi el. Alte stele, alte planete, alte luni. Şi între timp trebuie continuată goana prin Univers. E destul de ameţi

Domnule, am descoperit pe pielea mea că lîna ține de cald și cînd se udă. Eram cu patinele pe Herăstrăul înghețat și mi s-a părut că-mi văd cîinele pe care-l pierdusem cu ceva timp înainte. Am alergat după el pe gheață, strigîndu-l. Cîinele ăla, cine știe c

Cînd pui cinci patinatori profesioniști pe patine din metatarsiene de cal, te temi că patinoarul italian unde are loc experimentul se va transforma într-un fel de accelerator de particule. Rezultatul, mult mai modest, a fost doar o oarecare înțelegere a felului în care funcționau patinele preistorice de os. Într-o oră, oamenii au făcut cu ele 4 km, ceea ce pare puțin, patinele fiind azi cel mai rapid mijloc ieftin de locomoție, afară de bicicletă și de căderea liberă. E totuși o distanță mai

Deși sașii nu au fost tocmai cei mai buni prieteni ai Vlad Țepeș, ci dimpotrivă, inamici consacrați, se pare că mitologicele săgeți ale lui Cupidon au fost mai puternice decît legendarele țepe ale domnitorului. Cîndva, într-o dimineață de iarnă.

Sîntem în bucătărie. „Ce ai mai pus în plăcinta asta?“, o întreb pe maică-mea, în timp ce înghit pe nemestecate două bucăți. „Azi am făcut-o“, îmi zice senină. Ca întotdeauna cînd nu aude, atinge razant tema discuției, dar ratează esența. „CE AI PUS ÎN

Pentru că ne pricepem la film și la teatru, la muzică și la arte vizuale, acum știm din start ce e bun și ce e prost. Teatrul bun e cu mari actori ai noștri, îndrăgiți, care joacă bine și ne fac să rîdem. Ăla e teatru. Cînd înțelegi și te simți bine. Iar film e cum sînt filme

„Tarantino“ îi spunea, într-un foarte scurt apel telefonic, secretarei-șefe: „Lectură, deschis, cinci minute.“ Femeia se obișnuise cu un astfel de ordin și îl ducea la îndeplinire imediat, dar, înlocuită fiind la un moment dat de o colegă tînără, dezastrul se produse. Fata nu a înțeles nimic din comanda stranie a lui Coprodrag. Speriată, alergînd buimacă de colo-colo, descuie birourile de la „Protocol“ integral, scrise rapid un afiș cu enunțul – „Prorectoratul este deschis cinci mi

Tertip este unul dintre cuvintele de origine turcă care au căpătat în româna populară şi colocvială sensuri ironice şi peiorative, îndepărtîndu-se de înţelesurile neutre, nemarcate stilistic, ale sursei. Lazăr Şăineanu a discutat cuvîntul pe larg, în Influenţa

Săptămîna europeană a alfabetizării media, peste tot, în martie. Un proiect european de anvergură, necesar, dar care, ce noutate, se desfășoară oarecum după ureche, fără existența unor cadre de alfabetizare în domeniu a profesorilor. Însă trebuie, vor, nu vor, să propună pentru săptămîna

De clătite, de chiftele, de legume, sub presiune cu fund nu știu de care, cu fund nu știu cum. Toate niște prostii la care am pus botul de vreo zece ani. Mi s-au vîndut cretinătăți fără mamă, fără tată. Zilele trecute am încercat să închid ușa la bib

Aşa şi în tenis. Dramele celor care ar fi avut o şansă, dar n-au beneficiat de părinţi cu bani sau destul de hotărîţi pe drumul sacrificiilor stau stive. Buzărnescu a fost la un pas să alunece în neantul performanţei. Acum e înjurată de unii c

Seara, crengile desfrunzite și înghețate ale copacilor luceau mirific în lumina felinarelor stradale. Era ca un fel de prezentare dumnezeiască a ideii de arborescență. Un moment rar în care gheața de pe fiecare crenguță anonimă îi contura sclipito

Într-o bisericuță medievală din Boiana, la marginea Sofiei, există o frescă în care Sfîntul Nicolae binecuvîntează distrugerea unei statui a Afroditei. Unul din tinerii și altminteri simpaticii săi adepți se pregătește să lovească statuia cu un topor, iar un altul a trecut o funie de gîtul ei și trage, într-o poziție incomodă pentru că funia e cam scurtă. Un catalog clasic despre cum e oglindită viața acestui sfînt în pictura bizantină identifică, dacă număr corect, cinci exemple în care el cond

De-a lungul anilor, Garda Elvețiană a Papei și-a făcut datoria cu succes, atît în ceea ce privește securitatea personală a Pontifului, cît și pe cîmpul de luptă, cînd situația a cerut-o. Și a cerut-o destul de des (vezi așa-numita ◊jefuire a Romei“ din 1527).

Un anumit soi de eleganță mă deranjează, bă! Idioțenia asta că – vezi Doamne! – mă respecți, îmi spui chestii, și te incluzi și tu, pe tine, în ce zici, stilul ăsta de rahat mă face praf! Am senzația aia urîtă că mă observi. Că te uiți la mine prin lentilel

Ameliu a apelat la trei comisii de jurizare, independente una de cealaltă, construite totuși echilibrat. Fiecare avea zece membri (cinci bărbați și cinci femei), cu proveniențe sociale, intelectuale și profiluri emoționale variate (acelea

„Mi-a dat like băiatul ăla simpatic... Blană rău“ (iqool.ro) – şi a fost deja preluată în publicitate: „super cadou de Crăciun – cel mai blană smartphone al momentului“; „fiecare întrebare are trei răspunsuri, dintre care unul singur e cel corec

Personal, m-am săturat pînă peste cap de excelențe. Știu destule clase de excelență prin țara asta, cu ore și norme plătite, dar n-am auzit de niște clase de recuperare a elevilor cu întîrzieri în asimilarea cunoștințelor și în formarea competențelor.

Ce i se potriveşte? Să stea cu el. Să fie, din punct de vedere al tenisului, cu el. Conversaţia lui, observaţiile lui, profilul lui uman. În acest univers în care antrenorii sînt chemaţi la coaching pentru a primi doar îmbufnări, opoziţii scrîşnite la sfaturi, mustrări sau chiar acuzaţii vehemente, adică sînt folosiţi, vorba lui Darren, ca saci de box, firele compatibilităţilor pot fi invizibile. O jucătoare, azi, e un mecanism delicat, e ca o primadonă a filmului în anii ’50-’60, aproape de vîr

Harari scrie că „laicismul nu ar trebui echivalat cu dogmatismul stalinist sau cu urmările negative ale imperialismului occidental și ale industrializării scăpate de sub control“. Peste tot sînt idei care se remarcă prin echilibru și rațiune, deși tot Har

Le-am cîntat turcilor un cîntec al lui Nicu Alifantis, pe versuri de Nichita Stănescu. Iar momentul pe care îl țin minte cel mai bine e ăsta: toți moșii tolăniți, uitîndu-se la mine după ce terminasem de cîntat exact ca oamenii cărora le-ai spus un banc și care încă așteaptă să vină poanta. Am simțit că înșelasem niște oameni cinstiți.

Revenind strict la domnul Dior și la englezi, ajungem la Muzeul Victoria și Albert din Londra, unde recent s-a deschis o expoziție istorică: Christian Dior: Designer of Dreams (2 februarie – 14 iulie a.c.). Istoric este nu numai subiectul în sine, ci și faptul că o prezentare atît de cuprinzătoare a Casei Dior la Londra nu a mai avut loc din anul 1947 pînă în prezent. Între timp, multe s-au întîmplat între cele două țări. Este de remarcat con

Amabilitatea de complezență a străinilor m-a bulversat întotdeauna. Prima oară cînd am ajuns undeva în America am suferit un șoc cultural. Porțiile de mîncare prea mari, dantura aproape perfectă a fiecăruia, aplecarea către o viață sănătoasă și sp

Ce se-ntîmplă într-o capcană bine făcută? Exact ceea ce ai visat. Ce ți-ai dorit. Toate detaliile sînt organizate perfect, în așa fel încît entuziasmul descoperirii pe care ai făcut-o să te inunde ca un orgasm al iubirii de sine. Prinzi peștele cel mare, fără să ai ha

Nopțile de vară în Chicago sînt prea lungi. E cald și mult prea umed. Apartamentul nu are aer condiționat și e greu să respir. Sînt singur de cîteva zile. Am fost patru, acum am rămas doar eu în apartament. E vineri și nu am chef să stau în casă. E un bar destul de aproape. Joac

L-am întîlnit, nu de mult, pe prietenul meu de la Fizică, profesorul Mișu Prăvălitu. Avea o satisfacție debordantă imprimată pe chip. „Dragul meu“, a strigat el cum m-a văzut, „ți-am citit articolul despre rectorul obsedat de grilele CNATDCU. Interesant, dar nici pe departe comparabil cu povestea șefului nostru de departament, Mătrăgun Șoricaru, la rîndul lui un obsedat feroce. Nu de grile de evalua-re, ci de FAZ-uri (pentru cei mai puțin familiarizați cu mediul academic p

Moaşă-ta pe gheaţă! (cu variantele fonologice moaş-ta şi moaşi-ta sau, în versiunea neadresată direct, moaşă-sa…). Situaţia evocată de construcţia eliptică nu e tocmai limpede, dar intonaţia şi contextele de folosire sînt în mod neechivoc c

Un copil la sfîrșitul clasei I nu știe vreo chestie de prin programa școlară. Și rămîne repetent. Vă repet. Ceea ce nu știe și e în programa aia școlară în mod cert intră în tiparul ăla narativ de care vă spuneam mai sus. Poate fi acolo inclus, e

Dacă nu ai nici o responsabilitate în cazul expus, dacă eşti fan de fan Roger, dacă te-ai obişnuit să-l vezi de la televizor şi net pînă în paginile revistelor şi ziarelor distribuite gratis în zborurile deasupra acestui Pămînt din ce în ce mai mic, atunci sigur că rîzi sau te enervezi. Sau amîndouă. Dar orice istorie stupidă începe cu „a crack in the wall“. E ca în poanta aia cu Dorel care îl ghidează pe şoferul Costel în timp ce acesta dă cu spatele. „Dă-i, dă-i dă-i… Ho

Anthony Quinn a avut trei neveste și nu mai puțin de 12 copii făcuți cu patru femei. Și se pare că își cam chinuia partenerele cu problemele lui. Un amănunt pe care n-am știut să i-l spun atunci, în anii ’90, fetei care m-a rugat să-i aflu adresa.

„Românii sînt singurii care, dincolo de Cortină, îmi tipăresc cărţile“, zicea Ernst Jünger în 1982. Relația lui privilegiată cu România a continuat: romanul Eumeswil, tradus în 2000 la Editura Univers de Nora Iuga, a fost probabil mai bine primit aici decît în Germania (

În 1919, după ce regina a fost la Paris ca să reprezinte țara la Conferința de Pace, a făcut o oprire și la Londra, pentru a-și expune cauza în mod direct, în fața vărului său, Regele George al V lea. A profitat de ocazie pentru a rezolva și problem

Pîinea era mai bună, că era frămîntată cu lapte, mierea era mai bună și mai aurie, dar acum nu mai e din cauza radiațiilor. Există în rîndul acestei generații un vertij comun, o nebuloasă teorie a conspirației potrivit căreia străinii (oricare ar fi ei)