„Tertiplu“

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
„Cu bule“ jpeg

Se pare că, în vorbirea unora dintre contemporanii noştri, cuvîntul familiar tertip s-a transformat într-un savant şi pretenţios tertiplu. Noua formă – sau, mai bine zis, deformare – nu este, din fericire, foarte frecventă, dar are deja destule atestări care dovedesc că nu e vorba de o simplă bîlbîială, de un banal accident de pronunţie sau de scriere. Unele dintre aceste atestări se găsesc chiar în textele unor ştiri de televiziune sau în paginile (online) ale unor ziare şi reviste – ceea ce le creşte posibilitatea de răspîndire. Exemplele cele mai numeroase sînt ale formei de plural tertipluri (în loc de tertipuri): „omul de afaceri contraatacă, încearcă să-și salveze averea prin tertipluri financiare“ (antena3.ro); „au reușit prin diverse tertipluri să prindă un loc confortabil într-un fotoliu din birourile instituțiilor susținute integral din banii cetățenilor“ (b1.ro); „îi persecuta prin detaşare, prin mutări, prin tot felul de tertipluri pentru a-i îndepărta de la anumite funcţii“ (curentul.info); „meciul de ieri de la Constanţa a fost pierdut în condiţiile în care gazdele au apelat la tot felul de tertipluri“ (ziaredevrancea.ro); „vedetele care nu s-au implicat în scandaluri și nu s-au folosit de alte tertipluri pentru a ajunge celebre“ (unica.ro) etc.

Dacă forma de plural ar fi atestată doar în scurte mesaje ale unor comentatori grăbiţi şi neglijenţi (nu şi în pagini gazetăreşti în principiu atent redactate!), s-ar putea crede că e doar rezultatul unei erori de tastare, prin introducerea unei litere parazitare. O asemenea explicaţie este însă exclusă pentru forma de singular, unde diferenţa dintre tertip şi tertiplu este destul de mare: „a recurs la un tertiplu cel puţin ciudat“ (antena3.ro); „liderii social-democrați care au recurs la acest tertiplu“ (b1.ro); „companiile se folosesc de un tertiplu pentru a acoperi păcăleala“ (curentul.info); „acest tertiplu îi aducea notorietate“ (ziarul.evenimentul.ro); „Un alt tertiplu folosit de PNL-iști a fost cel al trimiterii către alegători a unor mesaje telefonice“ (realitateaoltului.ro); „Pentru a fi aproape de ea, prezentatorul recurge la un tertiplu“ (wowbiz.ro).

Tertip este unul dintre cuvintele de origine turcă care au căpătat în româna populară şi colocvială sensuri ironice şi peiorative, îndepărtîndu-se de înţelesurile neutre, nemarcate stilistic, ale sursei. Lazăr Şăineanu a discutat cuvîntul pe larg, în Influenţa orientală asupra limbei şi culturei române (1900), ca exemplu de „degradare a sensului“: de la accepţiile din limba de origine – „ordin, dispoziţie oficială“, „plan, proiect“ –, cu care este atestat şi în documente româneşti din secolul al XVIII-lea („îndată am făcut tertip să se taie cheresteaua“, 1783), tertip ajunge să însemne „mijloc (mai adesea neonest); uneltire“. DEX îl defineşte prin sinonimele „şiretlic, stratagemă, truc, viclenie“. În dicţionarele moderne, turcescul tertip are în continuare sensuri serioase, obiective: „organizare, aranjare, planificare“, „mod de dispunere“; „mod, manieră“ (The larger Redhouse, Turkish-English, 1998).

Cum s-a ajuns de la tertip la tertiplu nu e foarte clar. Ciudata inovaţie pare destul de recentă, din moment ce nu i se găsesc atestări în cărţi (cel puţin nu în căutări pe Google Books), ci doar în presă. Probabil că s-a produs o contaminare pur formală cu alte cuvinte terminate în -iplu (periplu, multiplu, triplu), astfel încît vechiul turcism a fost tratat ca un latinism savant. Ar putea fi deci vorba de un caz de hipercorectitudine – de aparentă refacere a unei forme inexistente, din cauza unei false percepţii, a impresiei că tocmai forma corectă este greşită.

De altfel, există riscul ca odată cu schimbarea formei să devină tot mai vag şi sensul. Un semn că lucrurile s-ar îndrepta în această direcţie mi se pare vizibil în cîteva exemple (izolate şi derutante): „acest tertiplu de învăţături sufleteşti“ (lumeadinoglinda.ro); „tot acest tertiplu are loc între tehnoredactor şi editor“ (brainly.ro). Poate că, totuşi, noua ciudăţenie lingvistică nu merită atîta atenţie; poate că atestările gazetăreşti nu anunţă un fenomen contagios. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.