Simul─âri de circumstan╚Ť─â

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
Simul─âri de circumstan╚Ť─â jpeg

Elev fiind, nu-mi aduc aminte s─â fi trecut prin vreo experien╚Ť─â de simulare a examenelor. Singurele simul─âri de care ├«mi amintesc se petreceau acas─â. Nenea Mitic─â, profesorul cu care lucram la rom├ón─â, devenit prieten de familie, ├«mi preg─âtea c├«te un plic ce se deschidea la or─â fix─â, de regul─â s├«mb─âta. Din el scoteam subiectul, scris de m├«n─â, pe care timp de dou─â ore ├«l rezolvam -st├«nd singur la mas─â, ├«n camera mare, f─âr─â vreo surs─â de inspira╚Ťie prin apropiere ╚Öi f─âr─â ca cineva s─â intre ├«n camer─â s─â m─â deranjeze. V─âd ╚Öi acum, dac─â ├«nchid ochii, lumina de prim─âvar─â care intra pe ferestrele enorme ╚Öi se r─âsp├«ndea pe mobilele vechi din casa noastr─â.

Mai nou, de╚Öi deja de mult─â vreme, simul─ârile au devenit un sport na╚Ťional. Dac─â ini╚Ťial se d─âdeau doar elevilor din clasele terminale, de c├«╚Ťiva ani ele se aplic─â ╚Öi claselor a XI-a ╚Öi anul acesta se vor administra, ├«n premier─â, ╚Öi claselor a VII a. Nu m─â ├«ntreb pe c├«nd se vor simula examenele de clasa a VIII-a ├«ncep├«nd cu clasa a V-a ╚Öi bacalaureatul ├«ncep├«nd cu clasa a IX-a, ci m─â voi referi punctual la c├«teva aspecte care vizeaz─â con╚Ťinuturile acestei simul─âri, a╚Öa cum se anun╚Ť─â pe surse, ├«n proiectul de ordin al Ministerului Educa╚Ťiei.

Mai ├«nt├«i: se reitereaz─â problema subiectelor de tip gril─â. Am formulat o serie de obiec╚Ťii legate de aceast─â problem─â ├«n toamn─â, c├«nd venise vorba despre posibilitatea introducerii lor ├«nc─â din acest an. C─â ├«n viitor, la discipline umaniste, o pondere din subiect va con╚Ťine itemi de tip obiectiv (tip gril─â, a╚Öadar), e plauzibil. Testele interna╚Ťionale au ╚Öi ele, ├«n cadrul lor, itemi obiectivi ╚Öi probabil c─â va exista o aliniere cu standardele interna╚Ťionale la un moment dat. Totu╚Öi, s─â nu uit─âm c─â actuala genera╚Ťie de clasa a VII-a este ultima care studiaz─â pe vechea program─â. De ce ar trebui ca tocmai elevii acestei genera╚Ťii s─â devin─â un experiment? De ce nu se poate s─â ├«ncheie firesc un ciclu? Logica ╚Öi bunul-sim╚Ť ar cere s─â aib─â acelea╚Öi condi╚Ťii la ├«ncheiere cum ╚Ötiau c─â vor avea atunci c├«nd au ├«nceput. ╚śi s─â beneficieze exact de acelea╚Öi tipuri de subiecte de care au beneficiat genera╚Ťiile anterioare lor, formate sub aceea╚Öi umbrel─â curricular─â.

O alt─â chestiune pe care ar trebui s─â o aib─â ├«n vedere cei care stabilesc ╚Öi decid aceste modific─âri: de-a ce ne juc─âm c├«nd lans─âm pe pia╚Ť─â rezultatele unor simul─âri mai mult sau mai pu╚Ťin relevante? Ne juc─âm de-a formarea unor reprezent─âri despre preg─âtirea elevilor ╚Öi despre calitatea profesorilor care i preg─âtesc. Care ar fi problema? ├Än principiu, nu ar fi, dar dac─â nu ├«n╚Ťelegi bine spiritul abord─ârilor curriculare, pot ap─ârea totu╚Öi ni╚Öte probleme.

Concret: ├«n proiectul de ordin s├«nt precizate, conform surselor, con╚Ťinuturile care vor fi evaluate. Ce trebuie mai ├«nt├«i ├«n╚Ťeles foarte clar este c─â programele ╚Öcolare nu vizeaz─â ╚Öi un anumit ritm sau ordine a parcurgerii con╚Ťinuturilor. Teoretic, po╚Ťi face mai ├«nt├«i verbul ╚Öi apoi substantivul, dup─â cum po╚Ťi face mai ├«nt├«i substantivul ╚Öi apoi verbul. C─â majoritatea profesorilor respect─â o logic─â a dispunerii acestor con╚Ťinuturi ├«ntr-o schem─â coerent─â e altceva. Problema mare ├«ns─â apare atunci c├«nd anun╚Ťi c─â la clasa a VII-a se va evalua ÔÇ×motivarea apartenen╚Ťei unui text studiat sau la prima vedere la o specie literar─â sau la un gen literarÔÇť. V─â ve╚Ťi ├«ntreba de ce. La urma urmei, basmul, de exemplu, se studiaz─â ├«n clasa a V-a. Pastelul, ├«ntr-a VI-a ╚Öi a╚Öa mai departe. Care ar fi problema ca aceste con╚Ťinuturi s─â fie evaluate? P─âi, ar fi! Mai ├«nt├«i, da, unele specii ╚Öi genuri s├«nt studiate deja p├«n─â ├«n acest moment al clasei a VII-a. Doar c─â, pe de o parte, cele care ╚Ťin de programele claselor anterioare nu s├«nt recapitulate ╚Öi nu e neap─ârat necesar ca elevii s─â fie familiariza╚Ťi cu ele. S-a auzit cum c─â profesorii ar trebui s─â fac─â c├«te o or─â ├«n plus de preg─âtire la clasele care au simul─âri. Pentru unii profesori asta poate ├«nsemna patru-cinci ore ├«n plus pe s─âpt─âm├«n─â. Serios? Dincolo de faptul c─â, la drept vorbind, nici pentru elevi nu e tocmai o chestie onest─â s─â le ├«ncarci programul cu c├«te o or─â la rom├ón─â ╚Öi una la matematic─â ├«n clasa a VII-a, care nu are miz─â direct─â ├«n raport cu examenul. ╚śi dincolo de faptul c─â aceste lucr─âri vor trebui corectate, vor trebui ├«ntocmite tot felul de rapoarte ├«n urma lor ╚Öi nici m─âcar nu se vor putea trece notele ├«n cataloage. Pe de alt─â parte, mai grav chiar, este faptul c─â nu se ╚Ťine cont de un aspect specific form─ârii deprinderilor de redactare a unor astfel de texte. Concret, abia ├«n clasa a VIII-a se exerseaz─â aceast─â competen╚Ť─â, conform programei ╚Öcolare: competen╚Ťa 4.1., mai exact ÔÇ×redact─âri viz├«nd ilustrarea unor tr─âs─âturi ale genurilor ┼či ale speciilor studiate; comentarea unor secven┼úe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerin┼úe date (de exemplu: elemente de structur─â a operei literare; elemente de limb─â ┼či de stil, figurile de stil, versifica┼úia etc.)ÔÇť.

Dincolo de irelevan╚Ťa unei astfel de simul─âri la clasa a VII-a se mai nasc premisele ad├«ncirii disensiunilor dintre societate ╚Öi mediul educa╚Ťional ├«n general, dintre p─ârin╚Ťi ╚Öi profesori ├«n special, desigur, ╚Öi dintre profesori ╚Öi elevi, respectiv dintre factorii de decizie, de ├«ndrumare/control ╚Öi profesori. Eventuale note mici vor genera reac╚Ťii, vor scoate iar la iveal─â degetele celor care arat─â acuzator spre sistem, spre truditorii acestuia, nu spre diriguitori, care vor putea g─âsi ├«nc─â o dat─â motive s─â mai schimbe ceva, s─â mai pun─â presiune sau s─â mai acuze, s─â scoat─â eventual ni╚Öte castane imaginare din foc. 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.