Nouă săptămîni și jumătate

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Nouă săptămîni și jumătate jpeg

Știu, vă gîndiți deja la Kim Basinger, cum e și normal, la modul în care echilibrul personajului pe care îl joacă se pierde pas cu pas într-un vertij al dorințelor, al fascinației, dar și al dominației. Nu o iubire calmă și echilibrată poți avea nouă săptămîni și jumătate, ci o pasiune plină de patimă, irezistibilă și, în bună măsură, distructivă. Dar să fim serioși, cum ai putea refuza o astfel de experiență? Cine ar face-o?

Mă rog, poate ar fi unii. Mă gîndesc că mai ales profesorii și mai ales în această perioadă a anului. De ce? Păi, pentru că e al naibii de greu. N-ai timp. N-ai timp să te apuce patimile, pasiunile, nebuniile. Tocmai ai intrat în semestrul al doilea și, dacă ești de română sau de mate și poate de încă vreo cîteva materii cu examene naționale, ai o perioadă de o consistență incontestabilă. Se abat mai întîi asupra majorității profesorilor olimpiadele. Concursurile astea care creează o isterie a diplomelor și a recunoașterilor excelenței, la nivel local și județean mai întîi. De făcut subiecte pentru unii, de organizat concursurile în centre de examinare pentru alții, de mers la supravegheat și la corectat, sîmbete și duminici, pentru alții, pentru mulți și una, și celelalte. Anul acesta, concepte noi: corectură încrucișată la nivel județean, dintr-un județ în altul. Sîmbete, duminici. Nu, nu vă imaginați că sînt în vreun fel remunerate. Decît așa, cu cîte o adeverință care, eventual, mai aduce vreun punctuleț pe vreo grilă de evaluare. Bun și ăsta. La română, ca o paranteză, regretul meu din acest an, măcelărirea Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață (OLAV), transformată într-o secțiune a celeilalte olimpiade, cea clasică, și cu o structură a subiectului care vădește neînțelegerea principiului pe care se baza acest concurs. Ce păcat, dom’ profesor, nu mai avem chef și bucurie să participăm, mi-au zis mulți dintre elevii care în anii precedenți îndrăgiseră mult acest concurs. În fine, asta e, copii, le-am zis, lasă că mergem la BOOVIE (revin, arunc acum doar buzduganul).

Apoi, simulările. Nu se știe încă în ce date vor fi (probabil prin martie), la ce clase se vor da. Oricum, o tevatură consistentă, cu angrenarea sigură a celor din ani terminali și probabilă a celor din ani premergători celor terminali. Tevatură care presupune iar tot felul de fragmentări și perturbări ale procesului didactic curent, după-amieze și sîmbete de corectat, statistici, planuri remediale și verificări. Unele necesare, cu efecte pozitive, altele mai puțin. Dar, fapt cert, cu tevatură. Ce, mai e loc și timp de vertij al dorințelor?

Săptămîna altfel pentru unii, și ea cu agitația aferentă: pregătiri, proiectări, susțineri de activități peste activități. Agitație.

Săptămîna europeană a alfabetizării media, peste tot, în martie. Un proiect european de anvergură, necesar, dar care, ce noutate, se desfășoară oarecum după ureche, fără existența unor cadre de alfabetizare în domeniu a profesorilor. Însă trebuie, vor, nu vor, să propună pentru săptămîna în cauză activități de profil. Mai intră diseminări de bune practici de pe site-ul dedicat, mici exerciții de alfabetizare. Iar programare, iar proiectare, iar tevatură, punere în practică, poate bruiaje, rupturi de ritm, apoi centralizări, raportări, ajustări. Patimă, pasiune irezistibilă? Nu-i timp, nu acum!

Concursurile din calendarul CAEN. Hop și ele! Ce, nu le știți? Calendarul național al activităților extracurriculare. De la reviste școlare la concursuri mai mult sau mai puțin de specialitate, cu unele deschideri de tip transcurricular sau intercurricular, mai mult sau mai puțin vizibile, mai mult sau mai puțin osificate, mai mult sau mai puțin interesante, totuși existente și ele. Vreo etapă de concurs, vreo corectare/evaluare de lucrări sau de proiecte, vreo participare la vreo dezbatere sau la vreun coloviu.

Anul lecturii. Programul național „România citește“. De făcut niște parteneriate. De organizat niște activități. Niște evenimente cu lecturi publice, căutare de scriitori pentru lecturi publice în școli sau pentru întîlniri cu elevii în spații extrașcolare și non-formale. Niște maratoane de lectură. Niște cluburi de lectură. Niște lecturi în stradă, în parc sau pe acoperiș. Noi, eu cu niște elevi de-ai mei, ne-am înscris și la BOOVIE. Cum, nu știți ce e? Nu e-n CAEN! Concurs de trailer-e după romane. Anul acesta școlar, fiind în 2018 centenarul, doar romane din literatura română. Ne-au picat Fetița care se juca de-a Dumnezeu de Dan Lungu și Fata din Nazaret al lui Petru Popescu. Mai e însă pînă atunci, căci etapa națională e în mai. Dar e de muncit: de citit romanele trase la sorți, de scris scenariile pentru trailer-e, de pregătit actorii, regia și tot tacîmul. Trec februarie, martie și aprilie de nu le simți. Luni în care predai consistent și atractiv, ții atenția trează zecilor și sutelor de elevi, oră de oră, zi de zi, săptămînă de săptămînă. E multă materie, evaluezi ce predai, corectezi teste, teze șcl.

Patimă? Pasiune? Vertij al do­rințelor, al fascinației, dar și al dominației? Din plin! Știu, știu, e simplu să fii profesor! E ca un flirt continuu cu Kim Basinger. Din care, ca din orice joc periculos, se întîmplă să ieși epuizat, năucit. Dar, de ce să nu o spunem și pe cea dreaptă, ieși și cu ceva adrenalină, cu ceva experiențe pe care nu oricine le poate avea. Intrigă, enigmă și rafinament sofisticat, dependență și interdependență, dorință, mister și nebunie. Nouă săptămîni și jumătate, fix atît mai e pînă la vacanță. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.