10 Mai- trist destin, măreaţă dată

Publicat în Dilema Veche nr. 120 din 11 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Alalt─âieri, miercuri, a fost 10 mai, alt─âdat─â Ziua Regatului rom├ón. Anul acesta are ├«mplinirile lui "rotunde": pe de-o m├«n─â, e vorba despre cea de-a 140-a aniversare a venirii dinastiei de Hohenzollern pe p─âm├«nt rom├ónesc. Se mai g├«nde┼čte cineva la asta? ├Ändoi-m-a┼č - cu excep┼úia unui m─ânunchi de ireductibili monarhi┼čti (tot mai ├«n etate), a unor profesori de Istorie cu salariu mic ┼či cu respect mare pentru trecut, a unor pasei┼čti de calitate care ├«nc─â nu l-au scos pe regele Mihai din icoana inimii ┼či, evident, cu excep┼úia familiei regale. Care familie regal─â? - iat─â deja o problem─â. De la o vreme, cel mai vizibil personaj al ei e prin┼úul Radu, so┼úul principesei Margareta. Om cu idei ┼či cu maniere, prin┼úul Radu ├«┼či joac─â bine rolul. ├Än urm─â cu doi ani, dup─â ce-am ├«ngrijit un num─âr al Dilemei vechi dedicat Monarhiei, ├«n care - dintr-o gaf─â a sa - numitul prin┼ú ie┼čea ni┼úel ┼čifonat, m-am trezit cu o invita┼úie la Palatul Elisabeta, pentru o clarificare. ├Än tot palatul, prin┼úul era singur (sau, m─â rog, mai era ├«nso┼úit de un c├«ine mare, de o buc─ât─âreasc─â ┼či de o pereche de c─âprioare ce se plimbau alene prin parc). Am luat o cin─â u┼čoar─â, am fumat un trabuc, am b─âut un coniac, am discutat despre c─âr┼úi ┼či h─âr┼úi... La plecare, mai-mai s─â cred c─â st─âtusem de vorb─â cu un urma┼č al lui Carol I - a┼ča de bine ├«┼či intrase prin┼úul ├«n uniform─â ┼či-n legend─â! ├Äntre timp, prin┼úul ┼či-a luat ├«n serios responsabilit─â┼úile de ofi┼úer ┼či de ambasador itinerant, are o echip─â ce trimite e-mail-uri despre fiecare nou─â fapt─â (era s─â spun de arme) a intrepidului globe-trotter, scrie articole la gazet─â ┼či c─âr┼úi de eseuri geopolitico-filosofice... Deci totul merge ca pe roate. Ce mai face restul familiei? Aici e-aici: nimeni nu ┼čtie. ├Ämi cer scuze dac─â cineva ar putea fi lezat de ceea ce voi spune, dar socot c─â familia regal─â n-a ales cea mai bun─â solu┼úie. Supraexpunerea prin┼úului Radu - oric├«t de potrivit ar fi d-sa pentru rolul de vl─âstar regal - a condus la o suspect─â t─âcere ├«n privin┼úa celorlal┼úi; nu m─â refer la regele Mihai ┼či la regina Ana (a c─âror v├«rst─â, frumoas─â, ┼či a c─âror fire, retras─â, ├«i predispune la discre┼úie), c├«t la principesa Margareta. Poate doar istoria ne va spune cum funda┼úia d-sale a f─âcut, ├«n anii '90, fapte de-o noble┼úe deosebit─â - f─âr─â surle ┼či tr├«mbi┼úe, f─âr─â televiziuni ┼či ziari┼čti pl─âti┼úi pe urme, ci cu aceea┼či discre┼úie mo┼čtenit─â de la p─ârin┼úi. Or, de la o vreme, pe c├«t de omniprezent e Radu, pe at├«t de absent─â e Margareta. Nu-mi dau seama de ce. S─â m─â ierte prin┼úul - dar dac─â cineva din cuplu trimite, prin origini, la m─âre┼úul Carol I sau la at├«t de rom├ónul Carol al II-lea, acela nu e domnia sa, ci so┼úia. Revin la anivers─âri: a┼čadar, alalt─âieri s-au ├«mplinit 140 de ani de c├«nd Carol I intra (├«n 1866) ├«n Bucure┼čti. Dar se mai ├«mplinesc ┼či 125 de ani de c├«nd (├«n 1881) Rom├ónia devenea regat - sau, cum spune istoricul ┼či amicul meu (┼či-al tuturora) Adrian Niculescu, de c├«nd Rom├ónia ├«┼či trecea examenul de maturitate ├«n Europa epocii. Acum 100 de ani, ├«n acea Rom├ónie caragialian─â (├«n bunul sens al termenului!) ale c─ârei imagini ne mai r─âzbat reveriile, luna mai 1906 era ceva nemaint├«lnit: 40 de ani de domnie a lui Carol, 25 de ani de Regat, plus 1800 de ani de la cucerirea Daciei de c─âtre Traian! O mare expozi┼úie fost-a ridicat─â pe Dealul Filaret, ├«n Parcul Carol (C├«mpia libert─â┼úii din vremea pa┼čopti┼čtilor) ┼či spre ea au curs, c├«nd se preg─âteau s─â ├«nfloreasc─â tinerii castani, oameni din toate col┼úurile ┼ú─ârii. Da, ace┼čtia erau rom├ónii vremii: nu numai domnul Goe ┼či mami┼úica lui Bubico, ci ┼či capi de familie ├«n costume din stof─â englezeasc─â, cu baston ┼či musta┼ú─â r─âsucit─â, urc├«ndu-┼či odraslele ┼či soa┼úa ├«n tren la Craiova sau Gala┼úi ┼či ajung├«nd la Bucure┼čti pentru trei zile (┼či dou─â nop┼úi la hotel) musai pentru a vedea expozi┼úia! Apoi ├«ntorc├«ndu-se acas─â ┼či spun├«nd la rude cum, parol!, ┼úara asta e pe drumul ─âl bun. Ei bine, din motive independente de onorabilii burghezi, dup─â ceva drum bun a urmat o fund─âtur─â de zile mari! Comunismul, ilegitim ┼či complexat, a dorit s─â ┼čtearg─â 10 Mai din calendare. Mai ├«nt├«i, cu un 8 mai inventat - zi (mincinoas─â) a fond─ârii PCR; apoi cu 9 mai - zi (sovietic─â) a victoriei ├«mpotriva fascismului ┼či (la fel de discutabil─â) zi a Independen┼úei de sub otomani. Trecu ┼či comunismul - dar n-au trecut ┼či suferin┼úele zilei! Anul acesta, rom├ónului i s-a picurat insistent ├«n ureche povestea cu 9 Mai - ziua Europei! Semn al complexelor noastre de marginali ai latinit─â┼úii/europenit─â┼úii, dar ┼či semn al optimismului pentru proxima ├«nt├«lnire cu UE, acest 9 Mai face punte fix cu 16 mai - ziua ├«n care (vom vedea s─âpt─âm├«na viitoare) un important Raport va fi gr─âit despre Rom├ónia. Voi, Carol ┼či Ferdinand, ┼či voi, Carol secundul ┼či prea-├«ncercatule Mihai - ierta┼úi-ne c─â, ├«n goana noastr─â spre UE, ├«ntre at├«tea date din timing-ul ader─ârii, am uitat ┼či anul acesta de 10 Mai! A┼ča precum Radu prin┼úul ┼úine loc azi de familie regal─â, tot a┼ča Ziua Europei sau Ziua lui Olli Rehn ┼úin loc de m├«ndra noastr─â s─ârb─âtoare de-alt─âdat'!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.