Termopan?

Crișan ATANASIU
Publicat în Dilema Veche nr. 488 din 20-26 iunie 2013
Termopan? jpeg

Fără îndoială, arhitectura se exprimă prin imagini – desene în proiecte, volume în realitate –, dar nu mai puţin importante sînt cuvintele. În prezent, cînd casele includ mai multă inginerie şi tehnologie decît altădată, şi mai puţină ornamentaţie care să necesite desene executate artistic, şi cînd detaliile sînt adesea apanajul furnizorilor, proiectele pot conţine mai mult scris decît desen, mai multe cuvinte şi cifre decît imagini. Norme, coduri, specificaţii, instrucţiuni, memorii care alcătuiesc, în final, „caietul de sarcini“ – un volum impresionant de vorbărie. Un desen tehnic poate fi descris, spre deosebire de unul artistic. Arhitectul nu descrie numai cum arată o clădire, ci, mai ales, cum se face.

Cunoaşterea limbajului de specialitate poate fi un pas către o comunicare mai bună între clienţi, constructori, furnizori şi arhitecţi, şi – de ce nu? – un pas către o cultură a arhitecturii. De aceea, ca de obicei, voi încerca întîi să tranşez, fără a intra în definiţii, o confuzie între termenii geam şi fereastră.

Ansamblul de uşi şi ferestre din lemn, metal sau plastic, care aparţine unei case, se numeşte „tîmplărie“ (nu „tocărie“, cum greşit şi-a făcut loc un termen din jargonul semidoct al meşteşugarilor).

Geamul „termopan“ (brevetat în această formă) – invenţie a secolului al XX-lea – reprezintă un panou termoizolant format din două foi de geam (de obicei, de 4 mm), asamblate uzinat, avînd între ele un spaţiu de aer captiv, strict etanşat pe contur. Acesta poate fi montat în rame (cercevele) din lemn, aluminiu sau plastic. Montajul se face, de asemenea, în ateliere specializate, astfel că măsurile ferestrelor sînt extrem de precise. Nu degeaba furnizorii ţin să-şi facă ei înşişi măsurătorile golurilor, la faţa locului.

Problema esenţială nu e atît termoizolarea asigurată de geamul termopan propriu-zis, cît etanşeitatea asigurată pe conturul ferestrelor şi între cercevele şi toc (tocul e partea fixată în ziduri), precum şi între toc şi zidărie. Pe de altă parte, tocurile şi cercevelele sînt – fatalmente – conducătoare de căldură şi creează o punte termică între interior şi exterior, astfel încît nu toate produsele sînt la fel de eficiente. Pentru alegere, consultarea unui arhitect e binevenită. Furnizorii îşi perfecţionează permanent sistemele, în scopul micşorării transferului termic – în prezent, avem la dispoziţie panouri de geam termopan compuse din trei foi de geam şi două spaţii de aer, precum şi tocuri şi cercevele cu goluri interioare – camere de rupere a punţii termice. Cele mai noi creaţii în materie pot ajunge la şapte astfel de camere şi trei garnituri de etanşare pe conturul ferestrelor care se deschid.

Sistemul a făcut un salt calitativ odată cu apariţia geamului „float“, obţinut prin turnarea sticlei pe orizontală (realizînd o perfectă planeitate), care a înlocuit „geamul tras“, obţinut prin laminarea sticlei pe verticală. Acum, nimeni nu mai concepe să vadă, prin ferestre, peisajul ondulîndu-se la orice mişcare, din cauza imperfecţiunilor geamului.

Dacă mai punem la socoteală accesoriile metalice special concepute, ne dăm seama de cîtă tehnologie e nevoie pentru a putea privi afară.

O invenţie îşi trăieşte viaţa ca orice fenomen: avangardă, experiment, expansiune, apogeu...

La noi în ţară, apogeul termopanului atinge paroxismul. O vreme, i s-a atribuit simbolul reuşitei, al prosperităţii, al modernităţii şi al confortului, pentru ca, după ce a inundat piaţa, să devină popular, banal şi nelipsit din orice proiect de construcţie nouă sau de amenajare. Clădiri bune sau rele, frumoase ori urîte, au fost dotate – total sau parţial –, fără discernămînt, cu ferestre noi, din iniţiativa administratorilor ori a proprietarilor. A rezultat un aspect eterogen şi adesea în contradicţie cu arhitectura clădirilor respective. Unele faţade ilustrează cuceririle Revoluţiei: dreptul de proprietate, libertatea, democraţia, personalitatea sînt afirmate prin diversitatea de forme, profile şi cercevele, pe aceeaşi faţadă, cum a vrut şi cum a putut fiecare. Au mai venit şi primăriile să toarne gaz peste foc: acţiunea de reabilitare termică a blocurilor implică şi închiderea de balcoane – o calamitate artificială, un balaur cu două capete: pe de o parte s-au sluţit şi depersonificat faţadele, rămase acum fără umbre şi fără jocul de volume dintre logii şi balcoane – unica lor şansă de a avea o arhitectură; pe de altă parte, s-a anihilat funcţia balconului ca spaţiu intermediar între interior şi exterior – replica prispei tradiţionale.

În Bucureşti, urîţenia a devenit dramatică şi din pricina excesului de ferestre albe – potrivite, poate, la şcoli sau la spitale, dar nelalocul lor în peisajul urban bucureştean şi, de altfel, greu de regăsit în tradiţia arhitecturii româneşti. Stridenta culoare albă atrage atenţia asupra ramelor de ferestre, în detrimentul arhitecturii clădirii, şi pune în evidenţă plasticul ieftin şi inexpresiv. Paleta coloristică oferită de furnizori e bogată în culori mai discrete: antracit, gri, oliv, brun etc. Preţul, mai mic pentru ramele albe, n-ar trebui să fie argumentul decisiv. Şi în Londra s-au montat ferestre cu gean termopan. Sînt albe. Dar acolo, casele sînt din cărămidă roşie, iar fereastra albă e tradiţională.

Nu fără importanţă e şi împărţirea golului în cercevele: desenul acestora, potrivit cu factura clădirii, cu formele şi proporţiile golului, poate să inducă eleganţă sau senzaţia de cuşcă cu gratii. Şi aici, e nevoie de experienţa arhitectului. Abuzul de geam termopan a ajuns să ni-l facă antipatic.

Virtutea sa esenţială – izolaţia termică şi fonică – are şi revers: anihilarea transferului termic anihilează şi transferul de aer. Ventilaţia încăperilor prevăzute cu ferestre cu geam termopan trebuie supravegheată. Accidente pot surveni, cauzate de centrale termice sau alte echipamente. Unde mai pui că termosistemele de polistiren şi răşini învelesc etanş pereţii exteriori şi anihilează, la rîndul lor, transferul – mic, ca respiraţia cutanată la om – de aer prin ziduri. Pe de o parte, vrem să trăim şi să ne hrănim sănătos, pe de altă parte, ne închidem în cutii etanşe, din plastic.

Poate economia de energie a acestor case etanşe e, într-o măsură, diminuată prin mutarea costurilor în termosisteme, tehnologii şi ziduri de 50 cm grosime.

Recent, se remarcă o tendinţă de scurtare a duratei de viaţă a caselor (paradoxal, în contextul dezvoltării durabile!), o tendinţă de reducere a greutăţii lor (cu efecte în structura de rezistenţă) şi chiar conceptul de case reciclabile. Poate nu termopanul e panaceul universal.

Poate nu e potrivit în mediul rural, sau în case vechi; poate, cînd înlocuim ferestre clasice cu altele cu geam termopan, stăm pe gînduri dacă sînt potrivite în orice situaţie.

Deunăzi, am văzut în cimitir un cavou „pretenţios“. Are uşa din PVC, cu geam termopan. O fi bine?

Arh. Crişan ATANASIU

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.