Ţara strategiilor de trei zile

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
Ţara strategiilor de trei zile jpeg

Prin toamnă, un medic a tras un semnal de alarmă. A scris un text, cam ca o scrisoare deschisă, şi a anunţat ţara (prin presă) că el nu îşi mai poate face onorabil meseria în spitalul unde lucrează. A povestit lucruri banale pentru oricare cetăţean român, cu excepţia autorităţilor (care amarnic s-au minunat): cum că nu există medicamente în spital şi că pacienţii sînt nevoiţi să le cumpere de la farmacia cea mai apropiată. Cum că nici consumabile pentru intervenţiile chirurgicale nu mai sînt în stoc şi că rudele trebuie să le cumpere, pe speze proprii. Cum că pînă şi bisturiele sînt refolosite, în ciuda regulilor general valabile. Surprinzător, presa „a sărit“ pe subiect. Zic „surprinzător“, deoarece nu era nici urmă de noutate în cele povestite de medicul ploieştean. Presa a pus problema pe agenda publică. A urmat reacţia autorităţii: controale la respectivul spital, concluzii triste legate de abilităţile manageriale ale directorului, apoi o oarecare rîcă între centru (minister) şi judeţ (Consiliul Judeţean în subordinea căruia se afla spitalul). Controalele s-au extins şi la alte spitale şi… dădeam să mă aştept la o dezbatere serioasă legată de bugetul Sănătăţii şi metodele de alocare a resurselor. Din păcate, cele trei zile de „fierbinţeală a subiectului“ au trecut şi n-am mai aflat nimic. Presa a trecut la obişnuita bătălie „băsişti – felixişti“. Posibila dezbatere privind o nouă strategie publică s-a amînat.

Apoi, un părinte enervat a filmat o şedinţă cu o doamnă învăţătoare care solicita pacheţele de protocol pentru Crăciun. Pare-se că doamna nu este nicidecum vreo debutantă în sistem. Are multă experienţă pedagogică. Am mai aflat că, profesional vorbind, era bine cotată între colegi. A dat, însă, cu bîta-n baltă, într-un mod care (firesc) a atras atenţia presei. Care a pornit, timp de trei zile, discuţii, talk-show-uri şi dezbateri despre moralitatea sistemului de învăţămînt, calitatea lui, finanţarea, meditaţiile „la pachet“ ş.a.m.d. Ministerul a anunţat măsuri drastice, i-a chemat pe profesori la şedinţe de instruire, a anticipat o nouă strategie de luptă împotriva corupţiei din sistemul public de învăţămînt. Pînă la mine, părinte de copil de şcoală primară, nu a ajuns decît obligaţia de a declara pe proprie răspundere că sînt de acord cu o sumă minusculă pentru plata salariilor celor trei bodyguarzi suplimentari. Am semnat. Pe cuvînt de onoare, la clasa fie-mii nu am strîns bani pentru cadouri de sărbători. Oricum, după cele trei zile de dezbatere, presa a hotărît că este suficient pentru atare subiect şi a trecut la obişnuitele răfuieli interne. Autorităţile s-au relaxat şi ţărişoara a scăpat de grija unei alte strategii naţionale a învăţămîntului. Necesară, cred.

Apoi, veni acel nenorocit de accident aviatic. În mod firesc, toată societatea a urmărit cu sufletul la gură cele întîmplate. De la televizor, tot românul a aflat lucruri noi legate de sisteme de navigaţie, aplicaţii de smartphone, transplantul de organe, proceduri de intervenţie în caz de urgenţă. Pe fondul unor bîlbîieli greu de înţeles, în zilele tulburi şi pline de emoţie care au urmat s-au încercat reglări de conturi între piloţi, instituţii, persoane. În umila mea opinie, de individ care nu are smartphone şi care îşi aminteşte vag lecţiile de fizică din liceu (cele despre triangulaţie şi unde electromagnetice), salvatorii trimişi din trei judeţe ar fi putut să fie ceva mai smeriţi şi să lase micile hărţi turistice deoparte, dînd mult mai multă importanţă localnicilor, celor care ştiau muntele pe de rost. După cum a constatat lumea occidentală de multe ori, a te baza strict pe tehnologie şi proceduri sofisticate poate fi contraproductiv. În fine. Ne aşteptam la dezbateri despre eficacitatea sistemului de intervenţii în caz de urgenţă, la rafinarea procedurilor sau la discuţii serioase privind strategia şi bugetul politicilor de transplant. Numai că au trecut deja cele trei zile. Subiectul nu mai este „cald“. Nici o redacţie nu va mai aloca timp de emisie în scopul tragerii de necesare concluzii, şi bănuiesc că autorităţile vor răsufla, din nou, uşurate. S-a mai bifat un subiect. Şi atît.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.

Foto: adevarul.ro

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic