Ţara strategiilor de trei zile

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
Ţara strategiilor de trei zile jpeg

Prin toamnă, un medic a tras un semnal de alarmă. A scris un text, cam ca o scrisoare deschisă, şi a anunţat ţara (prin presă) că el nu îşi mai poate face onorabil meseria în spitalul unde lucrează. A povestit lucruri banale pentru oricare cetăţean român, cu excepţia autorităţilor (care amarnic s-au minunat): cum că nu există medicamente în spital şi că pacienţii sînt nevoiţi să le cumpere de la farmacia cea mai apropiată. Cum că nici consumabile pentru intervenţiile chirurgicale nu mai sînt în stoc şi că rudele trebuie să le cumpere, pe speze proprii. Cum că pînă şi bisturiele sînt refolosite, în ciuda regulilor general valabile. Surprinzător, presa „a sărit“ pe subiect. Zic „surprinzător“, deoarece nu era nici urmă de noutate în cele povestite de medicul ploieştean. Presa a pus problema pe agenda publică. A urmat reacţia autorităţii: controale la respectivul spital, concluzii triste legate de abilităţile manageriale ale directorului, apoi o oarecare rîcă între centru (minister) şi judeţ (Consiliul Judeţean în subordinea căruia se afla spitalul). Controalele s-au extins şi la alte spitale şi… dădeam să mă aştept la o dezbatere serioasă legată de bugetul Sănătăţii şi metodele de alocare a resurselor. Din păcate, cele trei zile de „fierbinţeală a subiectului“ au trecut şi n-am mai aflat nimic. Presa a trecut la obişnuita bătălie „băsişti – felixişti“. Posibila dezbatere privind o nouă strategie publică s-a amînat.

Apoi, un părinte enervat a filmat o şedinţă cu o doamnă învăţătoare care solicita pacheţele de protocol pentru Crăciun. Pare-se că doamna nu este nicidecum vreo debutantă în sistem. Are multă experienţă pedagogică. Am mai aflat că, profesional vorbind, era bine cotată între colegi. A dat, însă, cu bîta-n baltă, într-un mod care (firesc) a atras atenţia presei. Care a pornit, timp de trei zile, discuţii, talk-show-uri şi dezbateri despre moralitatea sistemului de învăţămînt, calitatea lui, finanţarea, meditaţiile „la pachet“ ş.a.m.d. Ministerul a anunţat măsuri drastice, i-a chemat pe profesori la şedinţe de instruire, a anticipat o nouă strategie de luptă împotriva corupţiei din sistemul public de învăţămînt. Pînă la mine, părinte de copil de şcoală primară, nu a ajuns decît obligaţia de a declara pe proprie răspundere că sînt de acord cu o sumă minusculă pentru plata salariilor celor trei bodyguarzi suplimentari. Am semnat. Pe cuvînt de onoare, la clasa fie-mii nu am strîns bani pentru cadouri de sărbători. Oricum, după cele trei zile de dezbatere, presa a hotărît că este suficient pentru atare subiect şi a trecut la obişnuitele răfuieli interne. Autorităţile s-au relaxat şi ţărişoara a scăpat de grija unei alte strategii naţionale a învăţămîntului. Necesară, cred.

Apoi, veni acel nenorocit de accident aviatic. În mod firesc, toată societatea a urmărit cu sufletul la gură cele întîmplate. De la televizor, tot românul a aflat lucruri noi legate de sisteme de navigaţie, aplicaţii de smartphone, transplantul de organe, proceduri de intervenţie în caz de urgenţă. Pe fondul unor bîlbîieli greu de înţeles, în zilele tulburi şi pline de emoţie care au urmat s-au încercat reglări de conturi între piloţi, instituţii, persoane. În umila mea opinie, de individ care nu are smartphone şi care îşi aminteşte vag lecţiile de fizică din liceu (cele despre triangulaţie şi unde electromagnetice), salvatorii trimişi din trei judeţe ar fi putut să fie ceva mai smeriţi şi să lase micile hărţi turistice deoparte, dînd mult mai multă importanţă localnicilor, celor care ştiau muntele pe de rost. După cum a constatat lumea occidentală de multe ori, a te baza strict pe tehnologie şi proceduri sofisticate poate fi contraproductiv. În fine. Ne aşteptam la dezbateri despre eficacitatea sistemului de intervenţii în caz de urgenţă, la rafinarea procedurilor sau la discuţii serioase privind strategia şi bugetul politicilor de transplant. Numai că au trecut deja cele trei zile. Subiectul nu mai este „cald“. Nici o redacţie nu va mai aloca timp de emisie în scopul tragerii de necesare concluzii, şi bănuiesc că autorităţile vor răsufla, din nou, uşurate. S-a mai bifat un subiect. Şi atît.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

bulgaria euro
Bulgarii adoptă euro, România rămâne pe loc. „Corupția și controlul politic frânează aderarea”, cred românii
Știrea privind posibilitatea ca Bulgaria să adere, din 1 ianuarie 2026, la zona euro a fost intens comentată de români. De ce România a rămas în urmă, de ce se teme populația din țara vecină și de ce nu vor politicienii români să intrăm în zona euro sunt câteva dintre aspectele discutate.
bani jpg
Ce sumă de bani cash este recomandat să ai acasă pentru situații de urgență? Cheltuielile esențiale de luat în calcul
Pe fondul instabilității economice, al problemelor tehnice din sistemele bancare sau al evenimentelor neprevăzute – de la pene de curent la dezastre naturale – apare firesc întrebarea: cât de mulți bani ar trebui să avem cash în casă pentru situații de urgență?
Cluj Napoca  Foto Primăria Cluj Napoca Facebook 1 jpg
Cluj-Napoca vs Timișoara: Rivalitatea urbană care a aprins internetul
Aflate la peste 300 de kilometri distanță, Cluj-Napoca și Timișoara atrag anual zeci de mii de studenți și sunt considerate două dintre cele mai importante centre universitare din România. Sunt frecvent comparate de tinerii care vor să înceapă aici o nouă viață.
Ziua Copilului în București Foto GOKID
1 Iunie 2025. Top aventuri pentru copii în București și împrejurimi: magie, iluzii, căluți și tramvaie de poveste
1 Iunie 2025 în București: cele mai frumoase activități și evenimente pentru copii, de la magie și ateliere, la aventuri în aer liber și spectacole!
bucatarie jpg
Care este distanța recomandată între frigider și perete? Cum să-l poziționezi pentru evitarea supraîncălzirii și reducerea consumului de energie
Poziționarea corectă a frigiderului în bucătărie nu este doar o chestiune de estetică, ci un aspect esențial pentru funcționarea eficientă și sigură a aparatului.
Salariu - calcule - facturi - bani - facturi FOTO Shutterstock
Topul impozitelor pe venit în Europa: țările cu cele mai mari și cele mai mici cote pentru angajați
România practică din 2018 o cotă de impozit pe venit de 10% aplicabilă tuturor angajaților, însă sunt state europene care percep și de peste trei ori mai mult, în timp ce altele practică o cotă puțin mai mare decât jumătate din ce plătesc românii.
lidia fecioru facebook jpeg
Cum îți dai seama că te înșeală. Lidia Fecioru: „Sunt șapte emoții pe care le trăim”
Gesturile noastre vorbesc adesea mai tare decât cuvintele. Atunci când mințim, înșelăm sau simțim că iubirea se stinge, corpul nostru emite semnale greu de ascuns.
bacalaureat arges
Reforma în Educație începe cu liceul. Experții recomandă mai puțin conținut și mai multă învățare profundă
Ministrul Educației a anunțat că vom avea în curând forma finală a planurilor-cadru (materiile obligatorii) pentru liceu. Mulți actori din Educație așteaptă planuri „curajoase”, în timp ce în sistem rezistența la schimbare este enormă.
Orașul Blaj  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (104) JPG
„Mica Romă” a Ardealui, renăscută prin investiții majore. Cum a devenit un oraș mic un model de dezvoltare
Blaj, un oraș cu 18.000 de locuitori din centrul României, pare să fi găsit rețeta succesului în dezvoltare, sprijinit de mari companii private care din anii '90 au fost atrase să investească aici.