Vivere pericolosamente

Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
Presa românească de ieri şi azi jpeg

Avem numai probleme mari: bugetul, președinția Consiliului UE, „taxa pe lăcomie“, subversiunile pesediste împotriva lui Dragnea, școlile fără closete, spitalele cu gîndaci, „statul paralel“ și cîte și mai cîte… Dar viața zilnică, subzistența măruntă a cetățeanului implică și probleme care, fără să fie mici, par secundare în raport cu „politica mare“. În ultima vreme, am avut ocazia să constat, pe pielea mea, că trăim periculos, la un nivel care, „de foarte sus, din polul plus“, pare minor, dar care poate avea costuri enorme.

Stai, de pildă, seara, obosit, într-un fotoliu. Brusc, se stinge lumina. După o scurtă pauză de perplexitate, te gîndești să suni, pentru lămurire, la ENEL. Suni și intri pe lungimea de undă a unui robot, care te tratează cu un interminabil discurs. Mai întîi, îți explică ce tastă trebuie să apeși, în funcție de problema pe care o ai (detalii tehnice, deranjamente, informații curente etc.) și de sectorul în care locuiești. După care ești anunțat că apelul tău va fi înregistrat și că, dacă ai obiecțiuni, beneficiezi de o sumedenie de „drepturi“, a căror listă îți este recitată scrupulos, deși e limpede că n-ai cum s-o ții minte. La sfîrșit, se aude însă și un mesaj încurajator: „Vă rugăm să așteptați! Apelul dvs. va fi preluat în cîteva momente.“ De-aici înainte e chestie de noroc. În cazul meu, cele „cîteva momente“ au durat cca 20 de minute. După care o voce plauzibilă mi-a explicat că, pe strada mea, se fac reparații. „Și nu puteați anunța dinainte?“ „Nu, a fost o neregulă accidentală.“ Aflu, apoi, că lumina se va reaprinde cam după patru ore. Ce-i de făcut? Pana de curent nu înseamnă doar întuneric. Înseamnă și blocarea computerului, a frigiderului, a instalației de încălzire. Dacă în casă există și copii mici, ale căror tabieturi de seară se suspendă brusc, pe termen incert, sau dacă ai de expediat urgent textul unui articol pentru ziua imediat următoare, episodul beznei devine neliniștitor. Dar iată că, după vreo 20 de minute, lumina se recuplează pe neașteptate. Să fie o simplă bîlbîială de parcurs? Un test tehnic? Cît va dura? Stai ceva vreme cu sufletul la gură și, slavă Domnului, becurile rămîn aprinse… Din nefericire, a doua zi, cam la aceeași oră, curentul se întrerupe din nou. Urmează același scenariu. „Păi, n-ați reparat ieri?“ „Ba da, dar a apărut un nou incident!“ Te simți, inevitabil, la mîna norocului. Te aștepți la orice, în timp ce felurite voci calme mimează „normalitatea“. „Asta-i situația!“

Mi se va spune că, procedural vorbind, n-am de ce să mă plîng. Robotul care răspunde atîtor solicitări are „obiceiurile“ lui electronice, de neocolit. Nu știu, nu mă pricep. Dar mă gîndesc că or fi existînd specialiști care să simplifice eficient, să modeleze funcțional dialogul cu clienții, așa încît informația cerută în situații de criză să ajungă prompt și explicit la urechea petentului (plătitor…). Altfel, e ca și cum, în plin preinfarct, ai suna la Salvare și, pînă să strigi după ajutor, ți s-ar ține o sobră conferință despre obligații, drepturi și jocuri de taste pe mobilul pe care de-abia îl mai ții în mînă. „Apelul dvs. va fi preluat în cîteva momente. Dacă nu, reluăm legătura de la centrala Sfîntului Petru…“

Dincolo însă de proceduri, există, la ENEL, și o problemă de fond. Am mai semnalat și altă dată proasta administrare a sistemului. Senzația de nesiguranță, de arbitrar tehnic, de ineficiență instituțională e fapt de experiență curentă pentru toți „beneficiarii“. Dar nimeni nu pare să ia în serios această periculoasă disfuncție.

Alt caz. Răcești, faci o viroză, trebuie să te tratezi. Intri în prima farmacie și ceri lucruri curente, banale în asemenea situații: vitamina C, aspirină, ACC 600. „N-avem!“ „Cum n-aveți? Unii au chiar în casă o trusă de prim-ajutor cu astfel de (f)leacuri familiare, iar dvs. nu le aveți în farmacie?! Și asta cînd se vorbește zilnic de amenințarea unei epidemii de gripă?“ „Păi, nu e vina noastră!“ „Dar a cui?“ „A depozitului.“ Ce să înțeleg? Că persoana în halat alb de la tejghea nu mai e farmacist, ci un simplu vînzător, dependent de livrările „de la centru“? Nu e obligația instituției să-și asigure, mai ales în perioade de criză sanitară, necesarul de medicamente esențiale? Căci nu e vorba de cine știe ce produse exotice, importate cu sacrificii de pe costisitoarea piață planetară. E vorba de mărfuri „strămoșești“, de populara aspirină sau de cuviincioasa vitamină C. E drept, nu pot risca generalizări nihiliste. Trebuie să semnalez, pentru contrast, și farmacii decente, de unde am reușit să-mi procur, în regim de urgență, cele necesare (deși bănuiesc că sînt arondate aceluiași „depozit“…). Mi se pare normal să le semnalez: farmaciile Help Net și Catena. După cum mi se pare normal să mulțumesc acelor farmaciști care înțeleg prompt ce probleme ai, te sfătuiesc profesionist și sînt preocupați să-și aprovizioneze, responsabil, propriul „depozit“, chiar dacă nu le merge computerul… Ultima apariție de o asemenea croială mi-a fost scoasă în cale de șansă, la o farmacie Catena de pe Calea Moșilor (nr. 288): e vorba despre doamna Simona Arvinte, un specialist riguros, un interlocutor cordial, o prezență liniștitoare. Vreau să sper că nu e un caz izolat…

Curent electric, medicamente – în mod normal, „materie primă“ pentru viața cotidiană. Dar cum e cu o substanță „elementară“, cum e apa, greu de evacuat din metabolismul uman? Ei bine, unii clienți se plîng că, la robinet, curge un lichid maroniu și urît mirositor, dar Apa Nova zice că e alarmă falsă. Cine să tranșeze lucrurile, dacă nu guvernul, respectiv Ministerul Sănătății? Ce zice doamna ministru? Că e mai bine să nu bem apă de la robinet. Dar că nu e vorba de o „interdicție“, ci de o „recomandare“. Oricum, însă, nu e grav să bem, dar cu adevărat periculos e să ne spălăm cu ceea ce avem voie să bem. Înțelegeți ceva?

Eu, unul, din toate astea – și din multe altele – înțeleg strict că trăim periculos, după bunul plac al sorții. Și că, vorba dlui Noica, apocalipsa nu va fi „monumentală“, cu mari catastrofe cosmice, ci se va produce prin dispariția bruscă a „subînțelesurilor“. Într-o bună zi, ne vom trezi, de pildă, fără apă. Pe acest fundal, chestia cu președinția Consiliului UE sau cu șmecheriile lui Dragnea nu vi se par simple copilării sau primejdioase strategii de camuflaj?

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.