Vivat Academia!

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

Cu puțin timp în urmă, am aflat de o postare pe Facebook a lui Mircea Cărtărescu, care deplîngea absența din Academia Română a unor oameni de cultură, pe care domnia-sa îi socotea eligibili. Printre ei, aveam onoarea să fiu menționat și eu. Sînt flatat să mă văd pomenit pe lista de propuneri a unui scriitor de anvergură (care, apropo, nu e socotit nici el demn să fie academician), dar scriu acest text ca să declar – fără fasoane, fără cochetării, fără parapon – că ocuparea unui fotoliu printre nemuritori nu face parte din proiectul meu de viață. Am alte griji, alte urgențe, alte aspirații. Prin urmare, ca să evităm, de la bun început, orice malentendu și orice posibilă alunecare în penibil, îmi iau – în mod public – angajamentul să refuz orice ofertă de intrare în Academie, admițînd – ceea ce, de altfel, e improbabil – că i-ar trece cuiva prin cap să mă alinte cu un asemenea dar. De ce? Mai întîi, vorba lui Răzvan Theodorescu, pentru că nu merit. Imaginea mea despre o „operă“ academică nu coincide cu imaginea mea despre lucrările proprii. N-o să credeți, dar exact asta i-am spus academicianului Dan Berindei cînd, acum cîțiva ani, după ce fusesem numit directorul proaspăt înființatului Institut de Istorie a Religiilor, domnia-sa, amabil, mi-a sugerat că ar fi cazul să devin și membru al Academiei care tutela institutul cu pricina. „Vă mulțumesc, domnule profesor“ – a sunat răspunsul meu – „dar cred că mai am încă de lucru ca să binemerit titlul de «academician».“ „Nu e cazul să vă faceți probleme din acest punct de vedere“ – mi-a răspuns, prea generos, dl Dan Berindei. „Se poate intra în Academie și pentru alt fel de contribuții decît cele strict științifice. Gîndiți-vă la Alexandru Bârlădeanu.“ Flatat de o asemenea alăturare, m-am întors acasă încă și mai convins că nu merit…

Dar pe lîngă faptul că nu merit, spun apăsat că nici nu vreau. Motivele sînt, ca să zicem așa, complexe și nu găsesc potrivit să intru în amănunte. Mă voi opri la un singur obstacol care m-ar determina să refuz radical o afiliere de acest tip, admițînd că, la o adică, aș fi de acord, prin absurd, că o merit. E vorba de faptul că nu înțeleg structura, procedurile, criteriile și exigențele venerabilei instituții, avînd în vedere istoria ei recentă. Dl Haiduc, pe care l-am cunoscut ca pe un om cumsecade și despre a cărui prestație de chimist am auzit numai lucruri bune, e de părere, de pildă, că dl Neagu Djuvara nu face știință, ci operă de popularizare. Lasă că nu e prea științific să te pronunți, ca specialist în chimie, asupra componentei „științifice“ a unor lucrări de istorie, dar răsfoind lista academicienilor „consacrați“, n-am sentimentul că întîlnesc – cel puțin în domeniile la care mă pricep cît de cît – o echipă compactă de savanți riguroși și celebri. Cum mi-ar putea explica, de pildă, dl profesor Haiduc de ce un profesionist ca Șerban Papacostea e doar „membru corespondent“ (ca și Andrei Pippidi), în vreme ce dl Marius Porumb e „membru titular“? N-am nimic împotriva lui Marius Porumb (măcar despre el știu cîte ceva, în vreme ce despre doamna Dorina-Elena N. Rusu, membră a secției de istorie, nu știu nimic). Doar că nu pricep mașinăria. În alte cazuri, hărnicia incontinentă pare să țină loc de valoare științifică reală. E atît de „științific“ prolificul Alexandru Boboc ca să merite încununarea academică? Dar nici măcar hărnicia nu pare să fie un criteriu decisiv. Cît de abundentă este contribuția științifică a gînditorului Surdu (care e chiar vicepreședinte al Academiei!)? Sau, de pildă, cît de viguroasă și iradiantă este opera științifică a filozofului și logicianului Tudorel Dima, titular și el în forul suprem al literelor și artelor autohtone? Admit că sînt ignorant, că e vina mea să nu fi auzit niciodată de acest nume, dar iată, de ieșeanul Ștefan Afloroaei am auzit, ca și de Mircea Flonta, Mircea Dumitru sau Ilie Părvu. Deci se poate. Dar într-o instituție în care e membru post-mortem (slavă Domnului!) Constantin Noica, nu e nelegitim să vrei mai mult ecou profesional din partea unui „coleg“ ca Tudorel Dima, devenit, fie și indirect, egal în rang cu Noica. Mă bucur că Ileana Mălăncioiu e membră a Academiei. Dar poate îmi explică dnii Theodorescu și Haiduc de ce Ana Blandiana nu e. Și dacă Academia e și o instituție pentru grădinărirea limbii și culturii române, unde sînt Șerban Foarță, Gabriela Adameșteanu, Mircea Ivănescu, Nicolae Balotă, Emil Brumaru, Livius Ciocârlie, Eugen Negrici, Mihai Zamfir, Paul Cornea? Și alții! Fie la „titulari“ și „corespondenți“, fie, cînd e cazul, la „post-mortem“. Dintre cei din străinătate, unde sînt Norman Manea, Herta Müller, Toma Pavel? Eu, unul, nu pricep! Mi se pare meritată „academizarea“ lui Sorin Dumitrescu sau a lui Mircia Dumitrescu. Dar de ce nu și Vladimir Șetran? Sau Ilfoveanu? Sau Câlția? Și, mai ales, de ce nu, cu titlu „post-mortem“, Horia Bernea, Ion Bițan, Paul Neagu, Ion Nicodim, Vasile Gorduz? Nu sînt cam prea mulți cei care – Theodorescu dixit – „nu merită“? Sîntem, s-ar zice, o cultură de marginali și mediocri, de vreme ce singura ei recoltă reprezentativă e cea, nemilos selectivă, din aula Academiei.

E drept, sînt destui care, negăsind un loc liber în Academia propriu-zisă sau nemulțumiți să fie academicienii unei singure academii, au inventat și altele și, cînd s-a putut, s-au înscris în toate. Avem și o misterioasă Academie de Științe ale Securității Naționale (cu figura fondatoare a marelui Gabriel Oprea) și avem și Academia Oamenilor de Știință din România (150 de membri titulari), în faldurile căreia își împart „meritele“ științifice Ecaterina Andronescu și Theodor Meleșcanu, Ion Iliescu, Ion Cristoiu și, last but not least, inconturnabilul Răzvan Theodorescu. Ce pot pentru ca să mai spun? Vivat Academia! Dar încă o dată – și definitiv – fără mine!

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.