Violenţă civilizată

Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Ce ştii să faci? jpeg

Într-un interviu din 1974, ca şi în lucrările sale despre evoluţia civilizaţiei, Norbert Elias vorbeşte, cu un optimism moderat, dar tenace, despre „progresele“ societăţii omeneşti în materie de agresivitate şi violenţă. „Figura“ de contrast este, evident, Evul Mediu, o lume a cavalerilor, aşadar a războinicilor, ale căror ocupaţii curente erau legate de mînuirea armelor: lupte, expediţii de pradă, vînători (de animale sau oameni). Conflictele se aprindeau repede şi se soluţionau prompt: cu cuţitul, cu sabia, cu lancea. Faţă de acest univers, pe care azi abia dacă ni-l mai putem închipui, lumea de azi e o lume pacificată: agresivitatea este ţinută sub control prin riguroase norme sociale şi juridice, prin educaţie, printr-o întreagă ideologie anti-violenţă. Norbert Elias admite, e drept, că progresele tehnologice ale modernităţii fac posibile efecte ale războiului incomparabil mai ample şi mai nimicitoare decît cele ale războaielor tradiţionale. Dar asta nu se întîmplă toată ziua, chiar dacă, în subterana civilizaţiei noastre, pregătirea pentru un eventual conflict este constantă.

Există, totuşi, chipuri contemporane ale violenţei, pe care Evul Mediu nu le putea anticipa şi care, din perspectivă medievală, sînt de o perversitate spectaculoasă, de natură să complice pînă la inexplicabil definiţia termenului „progres“.

Asasinatul în masă de la 11 septembrie 2001, omuciderea multiplă organizată de norvegianul Breivik în 2011 şi isprava sîngeroasă a cecenilor de la Boston nu intră în „canoanele“ violenţei medievale. Moravurile cavalereşti presupuneau, măcar, „virtutea“ conflictului direct şi deschis. Victima şi călăul stăteau faţă-n faţă, afacerea se regla tranşant, sîngele putea să curgă de ambele părţi. Acum, victima e neprevenită, anonimă din punctul de vedere al agresorului şi fundamental nevinovată. Criminalul de azi nu ucide oameni vii, ci categorii stigmatizate global: europeni, creştini, americani „liberali“ etc. Moartea nu e rezultatul unei confruntări explicite; nu are profil individual şi nici justificări circumstanţiale. E produsul unei isterii abstracte, al unei „idei“ născute nu prin raţionament, ci prin intoxicaţie doctrinară şi îndîrjire fanatică. „Duşmanul“ nu ştie, sau află prea tîrziu, că are un statut de duşman. Căsăpire colectivă exista şi în Evul Mediu. Dar ea avea, potrivit documentelor, fie motivaţia penalizării adversarului, fie pe aceea, barbară fireşte, a cuceririi de teritorii, dacă nu chiar a plăcerii de a jefui şi tortura. Dar în ce măsură putem numi „progres“ trecerea de la brutalitatea primară, a animalităţii ucigaşe, la premeditarea „lucidă“ a unei pedepse „principiale“, ale cărei victime n-au nici o şansă? O noutate în peisajul civilizaţiei contemporane este şi asasinatul pe bază de „amoc“. Cutare băieţel frustrat din cutare şcoală americană pune mîna pe puşcă şi o descarcă în jumătate dintre colegii săi. Sau cutare ins aflat pe un pod, deasupra unei autostrăzi, trage la întîmplare în toate maşinile care îi trec pe sub ochi. Nu e vorba, strict, de patologie, nu e vorba de o nevroză scăpată de sub control. E vorba de apariţia, pe panoplia imaginarului individual, a unei „posibilităţi“ care merită testată: posibilitatea de a folosi glonţul, de a ieşi în evidenţă, de a afişa o specie de „maturitate“, de „originalitate“, sau de „curaj“ care să-i surprindă pe cei din jur. Moartea nu e, ca în vechime, o realitate crudă, riscantă, sîngeroasă, cu miros de cadavru, ci o nălucă, o fantasmă privată, un joc, o reverie. Un subprodus al „civilizaţiei“…

O diferenţă semnificativă este şi aceea dintre uciderea inamicului „ochi în ochi“, asumarea de aproape a imolării lui, şi uciderea „mecanizată“, de la mii de kilometri distanţă, pe care o face posibilă tehnologia de ultimă oră: ucizi cu ochelarii pe nas, după complicate calcule pe computer, şi loveşti prin apăsare pe buton.

În sfîrşit, marea noutate adusă pe lume de progres este informaţia. În viaţa cotidiană, ţările civilizate au, într-adevăr, privilegiul de a nu mai întîlni, la fiecare pas, violenţa. Nu în mod direct. Dar o întîlnesc, în cantităţi enorme, în paginile ziarelor, pe ecranele televizoarelor, pe reţelele de Internet. Prin viteza cu care circulă ştirile şi prin abundenţa detaliilor lor, cruzimea este, astăzi, o prezenţă infinit mai acută, mai insidioasă, mai colorată decît putea fi în cîte un sat uitat de lume din Evul Mediu. Cu rezultatul că e, prin supralicitare, mai „banală“. Violenţa ca subiect de tacla, ca „entertainment“, ca „breaking news“ e, poate, mai puţin „dureroasă“, dar, tocmai de aceea, mai la îndemînă. „Progresul“ a luat-o de pe cîmpul de luptă sau de la mesele nărăvaşe ale marilor petreceri cavalereşti şi ne-a adus-o, odată cu ziarele, în sufragerie.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.