Violenţă civilizată

Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Ce ┼čtii s─â faci? jpeg

├Äntr-un interviu din 1974, ca ┼či ├«n lucr─ârile sale despre evolu┼úia civiliza┼úiei, Norbert Elias vorbe┼čte, cu un optimism moderat, dar tenace, despre ÔÇ×progreseleÔÇť societ─â┼úii omene┼čti ├«n materie de agresivitate ┼či violen┼ú─â. ÔÇ×FiguraÔÇť de contrast este, evident, Evul Mediu, o lume a cavalerilor, a┼čadar a r─âzboinicilor, ale c─âror ocupa┼úii curente erau legate de m├«nuirea armelor: lupte, expedi┼úii de prad─â, v├«n─âtori (de animale sau oameni). Conflictele se aprindeau repede ┼či se solu┼úionau prompt: cu cu┼úitul, cu sabia, cu lancea. Fa┼ú─â de acest univers, pe care azi abia dac─â ni-l mai putem ├«nchipui, lumea de azi e o lume pacificat─â: agresivitatea este ┼úinut─â sub control prin riguroase norme sociale ┼či juridice, prin educa┼úie, printr-o ├«ntreag─â ideologie anti-violen┼ú─â. Norbert Elias admite, e drept, c─â progresele tehnologice ale modernit─â┼úii fac posibile efecte ale r─âzboiului incomparabil mai ample ┼či mai nimicitoare dec├«t cele ale r─âzboaielor tradi┼úionale. Dar asta nu se ├«nt├«mpl─â toat─â ziua, chiar dac─â, ├«n subterana civiliza┼úiei noastre, preg─âtirea pentru un eventual conflict este constant─â.

Exist─â, totu┼či, chipuri contemporane ale violen┼úei, pe care Evul Mediu nu le putea anticipa ┼či care, din perspectiv─â medieval─â, s├«nt de o perversitate spectaculoas─â, de natur─â s─â complice p├«n─â la inexplicabil defini┼úia termenului ÔÇ×progresÔÇť.

Asasinatul ├«n mas─â de la 11 septembrie 2001, omuciderea multipl─â organizat─â de norvegianul Breivik ├«n 2011 ┼či isprava s├«ngeroas─â a cecenilor de la Boston nu intr─â ├«n ÔÇ×canoaneleÔÇť violen┼úei medievale. Moravurile cavalere┼čti presupuneau, m─âcar, ÔÇ×virtuteaÔÇť conflictului direct ┼či deschis. Victima ┼či c─âl─âul st─âteau fa┼ú─â-n fa┼ú─â, afacerea se regla tran┼čant, s├«ngele putea s─â curg─â de ambele p─âr┼úi. Acum, victima e neprevenit─â, anonim─â din punctul de vedere al agresorului ┼či fundamental nevinovat─â. Criminalul de azi nu ucide oameni vii, ci categorii stigmatizate global: europeni, cre┼čtini, americani ÔÇ×liberaliÔÇť etc. Moartea nu e rezultatul unei confrunt─âri explicite; nu are profil individual ┼či nici justific─âri circumstan┼úiale. E produsul unei isterii abstracte, al unei ÔÇ×ideiÔÇť n─âscute nu prin ra┼úionament, ci prin intoxica┼úie doctrinar─â ┼či ├«nd├«rjire fanatic─â. ÔÇ×Du┼čmanulÔÇť nu ┼čtie, sau afl─â prea t├«rziu, c─â are un statut de du┼čman. C─âs─âpire colectiv─â exista ┼či ├«n Evul Mediu. Dar ea avea, potrivit documentelor, fie motiva┼úia penaliz─ârii adversarului, fie pe aceea, barbar─â fire┼čte, a cuceririi de teritorii, dac─â nu chiar a pl─âcerii de a jefui ┼či tortura. Dar ├«n ce m─âsur─â putem numi ÔÇ×progresÔÇť trecerea de la brutalitatea primar─â, a animalit─â┼úii uciga┼če, la premeditarea ÔÇ×lucid─âÔÇť a unei pedepse ÔÇ×principialeÔÇť, ale c─ârei victime n-au nici o ┼čans─â? O noutate ├«n peisajul civiliza┼úiei contemporane este ┼či asasinatul pe baz─â de ÔÇ×amocÔÇť. Cutare b─âie┼úel frustrat din cutare ┼čcoal─â american─â pune m├«na pe pu┼čc─â ┼či o descarc─â ├«n jum─âtate dintre colegii s─âi. Sau cutare ins aflat pe un pod, deasupra unei autostr─âzi, trage la ├«nt├«mplare ├«n toate ma┼činile care ├«i trec pe sub ochi. Nu e vorba, strict, de patologie, nu e vorba de o nevroz─â sc─âpat─â de sub control. E vorba de apari┼úia, pe panoplia imaginarului individual, a unei ÔÇ×posibilit─â┼úiÔÇť care merit─â testat─â: posibilitatea de a folosi glon┼úul, de a ie┼či ├«n eviden┼ú─â, de a afi┼ča o specie de ÔÇ×maturitateÔÇť, de ÔÇ×originalitateÔÇť, sau de ÔÇ×curajÔÇť care s─â-i surprind─â pe cei din jur. Moartea nu e, ca ├«n vechime, o realitate crud─â, riscant─â, s├«ngeroas─â, cu miros de cadavru, ci o n─âluc─â, o fantasm─â privat─â, un joc, o reverie. Un subprodus al ÔÇ×civiliza┼úieiÔÇťÔÇŽ

O diferen┼ú─â semnificativ─â este ┼či aceea dintre uciderea inamicului ÔÇ×ochi ├«n ochiÔÇť, asumarea de aproape a imol─ârii lui, ┼či uciderea ÔÇ×mecanizat─âÔÇť, de la mii de kilometri distan┼ú─â, pe care o face posibil─â tehnologia de ultim─â or─â: ucizi cu ochelarii pe nas, dup─â complicate calcule pe computer, ┼či love┼čti prin ap─âsare pe buton.

├Än sf├«r┼čit, marea noutate adus─â pe lume de progres este informa┼úia. ├Än via┼úa cotidian─â, ┼ú─ârile civilizate au, ├«ntr-adev─âr, privilegiul de a nu mai ├«nt├«lni, la fiecare pas, violen┼úa. Nu ├«n mod direct. Dar o ├«nt├«lnesc, ├«n cantit─â┼úi enorme, ├«n paginile ziarelor, pe ecranele televizoarelor, pe re┼úelele de Internet. Prin viteza cu care circul─â ┼čtirile ┼či prin abunden┼úa detaliilor lor, cruzimea este, ast─âzi, o prezen┼ú─â infinit mai acut─â, mai insidioas─â, mai colorat─â dec├«t putea fi ├«n c├«te un sat uitat de lume din Evul Mediu. Cu rezultatul c─â e, prin supralicitare, mai ÔÇ×banal─âÔÇť. Violen┼úa ca subiect de tacla, ca ÔÇ×entertainmentÔÇť, ca ÔÇ×breaking newsÔÇť e, poate, mai pu┼úin ÔÇ×dureroas─âÔÇť, dar, tocmai de aceea, mai la ├«ndem├«n─â. ÔÇ×ProgresulÔÇť a luat-o de pe c├«mpul de lupt─â sau de la mesele n─âr─âva┼če ale marilor petreceri cavalere┼čti ┼či ne-a adus-o, odat─â cu ziarele, ├«n sufragerie.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.