Vinovăţii

11 iulie 2018
Presa românească de ieri şi azi jpeg

Cînd lucrurile nu prea merg, e normal să se cerceteze cauza defecțiunii, ceea ce, în ultimă instanță, echivalează cu identificarea vinovaților. Sigur că nu tot ce se întîmplă rău presupune o vinovăție personalizată. Dacă recolta e proastă din cauza secetei nu e nimeni direct responsabil. Există, evident, posibilitatea unor măsuri preventive, care implică, din partea oamenilor, responsabilitate, competență, calcul anticipativ, ingeniozitate. Dar nu putem reproșa nimănui că plouă sau că nu plouă. Cu funcționarea statului nu sîntem însă la mila „naturii“. Aici intră în joc instituții, strategii, persoane incriminabile. Primii vinovați sînt, fatalmente, cei care au puterea. În mod curios însă, tocmai guvernanții deleagă fără ezitare culpa către cei din afara lor. Guvernanții sînt mereu îndreptățiți și inocenți: o insulă de alb, înconjurată de brunuri crude! O echipă de zîne și Feți-Frumoși se luptă vitejește cu toate relele. Cu trădătorii din țară și din afara ei, cu Opoziția, cu nerecunoștința generală, cu incompetența răuvoitoare a unor comentatori năimiți.

În fața noastră strălucește, prin urmare, o luminoasă galerie de victime neînțelese, nedreptățite, neiubite… Portretele lor sînt grăitoare: dl Dragnea – cînd șugubăț, cînd melodramatic, dl Tăriceanu – nobil, providențial și vid, dl Tudorel Toader – cu îndemînările sale de croitoraș devotat, necăjita doamnă Dăncilă – chinuită de ea însăși, dl Codrin Ștefănescu – rău de gură și vigilent ca un bodyguard, dl Adrian Dobre – cu ochii cîrpiţi, încremenit în proiectul partidului, dl Șerban Nicolae – încîntat de sine ca un corijent vesel, dl Nicolicea – ale cărui „idei“ nu reușesc să treacă de obrăznicia mahalalei, dl Florin Iordache – apt să răspundă numai la întrebări care nu i se pun, bătrînul pornograf Bacalbașa, cocheta colecție de frumușele nărăvașe (filoloaga Olguța, secretara Carmen, jurnalista Gabi), dl Lucian Șova – speriat de efectele negative ale autostrăzilor, economistul Andrușcă, intelectualul Valentin Popa și mulți, mulți alți conducători versați, care nu sînt lăsați să lucreze. De cine? De nimeni! Le pun bețe în roate președintele, Justiția, vechea Securitate și noul stat paralel, „sistemul“, „binomul“, Opoziția, Soros, UE, NATO, SUA, multinaționalele, societatea civilă plătită de agenturi. Fără atîtea piedici, am fi fost deja în Rai! Așa, tot ce ne mai rămîne de făcut este „să mergem pînă la capăt“. Vajnici, victime fericite, înfrățite cu veșnicia. Să nu se mai spună că PSD-ul consfințește tradiția PCR. La ăia funcționa, cît de cît, și autocritica…

Nici Opoziția nu e prea autocritică. E supărată ori pe poporul care n-a mers la vot, ori pe opozanții concurenți, ori pe opozanții din sînul propriului partid. Arma preferată nu e seducția electorală sau construcția politică clară și amănunțită. Mai la îndemînă sînt zgomotul, retorsiunea, gesticulația. De fapt, nu avem o opoziție, ci mai multe, care mai de care mai bătăioase și mai marginale.

Într-un asemenea peisaj, mă străduiesc, pentru supraviețuirea mea interioară, să caut cu lumînarea și vești bune sau instituții și oameni de o anumită credibilitate. Cred în onoarea majorității magistraților, mă consolează existența Forumului Judecătorilor, am încredere în CSM, în procurorul general, în experiența de reziliență a nației, adică în capacitatea ei de recuperare și recalibrare. Mă emoționează solidaritatea civică (mai cu seamă aceea a noii generații), reactivitatea promptă (chiar dacă nu masivă, deocamdată) a celor care ies în stradă fără să fie ispitiți cu senvișuri și autobuze. Cum era de așteptat, și „strada“ e trecută de guvernanți pe lista vinovaților. Din cauza lor, țara are probleme de imagine și de funcționalitate! Mai nou, s-a găsit, printre ei, și un vinovat „greu“, tocmai bun de înfierat cu vigilență ideologică: Mihai Șora. A făcut nefăcute în tinerețe și acum se dă fată mare prin piețe! Nu mă pot constitui în judecător. Dar cînd văd cu cîtă severitate îl ronțăie tot felul de gazetari de mîna a doua, absenți din istoria contemporană și înainte, și după 1989, mă cuprinde melancolia. Adică Dragnea, Tăriceanu, Nicolicea, Iordache și toată pletora de prezențe nule de la guvernare sînt buni, sînt la locul lor, iar Mihai Șora e rău. El e problema! Ne strică „mizanplasu’“! Admit că, din punctul meu de vedere, dl Șora ar fi fost mai inspirat dacă-și petrecea anii venerabilei sale senectuți scriindu-și memoriile. Ar fi un document istoric aparte și o foarte interesantă analiză autobiografică. Poate o va face. Oricum, nimeni nu are căderea de a-i interzice să se manifeste cum crede de cuviință în comunitatea din care face parte, indiferent de tribulațiile complicate ale vieții sale.

Dar, una peste alta, stăm bine! Sîntem într-o companie onorabilă: ne-am reapropiat de Ungaria, dăm tîrcoale Poloniei, contemplăm, vag invidioși, virilitatea lui Erdogan. Și poate n-ar fi rău, după ce ne-am integrat în Uniunea Europeană, să oferim Bruxelles-ului o compensație simetrică: o discretă integrare în Întorsura Buzăului. Iată o versiune plauzibilă a mult doritului nostru proiect de țară!

P.S. Apropo de vinovății, declar că sînt sensibil la reproșul discret pe care mi-l face amicul Gabriel Liiceanu: nu ies în stradă. Așa e! Nu e genul meu. Prefer să „combat“ cu armele pe care le stăpînesc mai bine. Nu tuturor li se potrivește insurgența nemijlocită. Îi invidiez și îi susțin pe cei înzestrați pentru ea, dar mă gîndesc că e nevoie și de ofensiva (sedentară?) a scrisului. Pînă una-alta…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.