Viciile unui muzeu inexistent

Publicat în Dilema Veche nr. 1036 din 15 februarie – 21 februarie 2024
image png

Sîmbăta trecută, pe TVR Info, am văzut un documentar intitulat Ucraina 1933: recoltele foametei (regizor Guillaume Ribot). „Eroul” este jurnalistul galez Gareth Jones, fost consilier al premierului britanic David Lloyd George, trimis în 1933 la Moscova, de ziarul unde lucra, pentru a afla adevărul despre foametea din Uniunea Sovietică. Gareth Jones pătrunde clandestin în focarul din Ucraina al crizei (cunoscut ca „Holodomor”, ucidere prin înfometare), cu circa zece milioane de victime, rezultat al „industrializării” și „colectivizării” ordonate de Stalin. Holodomorul a fost, între timp, începînd din 2006, recunoscut ca „genocid” de 34 de state membre ale Parlamentului European și de 35 din cele 50 de state ale SUA. Gareth Jones furnizase lumii întregi informații precise despre dezastru, dar fusese contrazis de un alt ziarist, Walter Duranty, șef, vreme de 14 ani, al biroului de presă din Moscova al faimoasei gazete The New York Times. În Ucraina și, în general, în URSS  spunea Duranty  sînt probleme, dar nu se poate vorbi de „ foamete”, ci doar de greutăți survenite în procesul de colectivizare. „Nu se poate face omletă  spunea, inspirat, Duranty  fără să spargi ouă”…

Documentarul de sîmbătă mi-a amintit de o serie de „ambiguități” apusene față de politica și de politicienii ruși, față de extrema stînga în general. Și față de o anumită tabără de comentatori. Holocaustul e admis  evident, cu maximă, incontestabilă, îndreptățire  ca monstruozitate, dar Holodomorul și toate crimele din Gulagul comunist sînt judecate mai nuanțat… Tipic este și deznodămîntul documentarului de sîmbătă seară: Gareth Jones sfîrșește asasinat, la 30 de ani, undeva în Mongolia, unde voia să documenteze invazia japoneză asupra Manciuriei. Autorii asasinatului sînt, se știe, ofițerii NKVD. Walter Duranty, cel care îl contrazisese pe Jones, capătă însă, în 1931, premiul Pulitzer (care nu i se retrage nici după ce se admite că pledoaria lui anti-Jones fusese falsă). Totul mi-a reamintit, între altele, de o dezbatere născută la noi în toamna lui 2014 cu privire la propunerea PDL privind necesitatea înființării unui Muzeu al Comunismului în București. Cu acea ocazie, am scris și publicat articolul de mai jos. Îl reiau…

Românii se urnesc greu să facă lucruri. Au însă geniul comentariului. Nu că alții n-ar fi, de asemenea, înclinați să comenteze ceea ce se întîmplă în jur, dar noi adăugăm acestei universale înclinații o dimensiune în plus: noi sîntem gata să comentăm și ceea ce nu există, ceea ce nu s-a întîmplat (încă). Nu degeaba am oferit patrimoniului anecdotic planetar povestea drobului de sare. 

„Drobul de sare” al ultimelor săptămîni este muzeul, încă inexistent, al comunismului. N-avem nevoie de existența lui ca să-l judecăm, să-l psihanalizăm, să-l transformăm într-un soi de „bau-bau” ideologic și politic. Proiectul, atît cît e, ne sperie, ne indignează, ne îndeamnă la ironii fine, la avertismente corecte politic, la asociații infamante. E o afacere „electorală”, „comercială”, „revanșardă”, „dogmatică”, cu „pretenții hegemonice asupra trecutului”, o șmecherie care „să stigmatizeze credința în progres”. Inițiatorii sînt somați să nu pună accentul pe „victimizare” și „moralizare”, să arate și „realizările”, să fie „non-partizani”, să includă în expunere și alte totalitarisme (căci „comunismul nu e o perioadă istorică excepțională”). Se fac analogii cu muzeele despre sex din Occident, se vorbește de „bungee jumping”sau de „reenactment porno” (într-un articol al cărui autor invocă „gaze”-ul aristotelic, vorbește de „semnul supsonului” spune „kalokagation” în loc de „kalokagathon” și „transcendental” cînd vrea să spună „transcendent”). Pe scurt, nu ducem lipsă de „analiști” ingenioși, „branșați”, bătăioși, haioși, „științifici”, bine plasați axiologic, siguri de ei, oameni ai viitorului, care putem pentru ca să zicem că le aparține.

În ce măsură e nevoie de un „muzeu al comunismului” s-au întrebat însă și alții, pe alte plaiuri, unde „logica puterii”, influența malefică a lui Băsescu, a lui Baconschi, Tismăneanu și Stanomir, anchiloza anticomuniștilor înrăiți și a conservatorilor expirați nu a ajuns (deocamdată). În volumul LVIII, nr. 7, din aprilie-mai 2011, The New York Review of Books publică, pe trei pagini mari (46, 47, 48), o recenzie, semnată de Michael Scammell, pe marginea a patru cărți de curînd apărute: Voices of the Gulag, editată de Aleksandr Soljenițîn (Northwestern University Press), Gulag Voices: An Anthology, editată de Anne Applebaum (Yale University Press), The Victims Return: Survivors of the Gulag After Stalinde Stephen F. Cohen (Publishing Works) și Gulag Boss: A Soviet Memoir de Fyodor Vasilievich Mochulsky (Oxford University Press). Iată ce spune, în concluzia recenziei sale, Michael Scammell: „Nu există nici un motiv pentru care istoria și literatura Gulagului să nu fie mai amplu și mai sistematic studiate și să nu fie comemorate în lumea apuseană. Statele Unite au un Muzeu Memorial al Holocaustului care include, pe web, peste șaizeci de centre în întreaga lume, dintre care 24 pe teritoriul american (pe lîngă «centrala» din Washington) și unul în Rusia. De ce nu s-ar institui, în Statele Unite, și un Muzeu al Gulagului, alături de un program de cercetare la o universitate de prestigiu – Yale, de pildă, care a publicat o cantitate enormă de material relevant pe această temă?”. Pentru cine nu știe, dl Scammell e profesor la Universitatea Columbia, traducător în engleză al lui Dostoievski, Tolstoi, Nabokov și Soljenițîn, autor al unor celebre monografii (Arthur Koestler, între altele), vicepreședinte al PEN Clubului, laureat al mai multor premii literare și colaborator frecvent la The New York Review of BooksThe New York Times Book Review și The New Republic, publicații pe care nimeni nu le poate suspecta de conservatorism dextrogir.

Care va să zică, ideea unui muzeu al comunismului nu pare, în Statele Unite, atît de periculoasă. De altfel, încă din decembrie 1993, Congresul american a emis un act, semnat de președintele Clinton, care să facă posibilă construcția unui memorial național, dedicat – spune documentul – celor 100.000.000 de victime ale comunismului. Un efect al acestui document este constituirea unui Muzeu Global al Comunismului online, cu un consiliu de conducere internațional din care fac parte Václav Havel, Lech Walesa, Árpád Göncz, V. Landsbergis, Vl. Bukovski, ba chiar și Emil Constantinescu. Actul constitutiv al instituției vorbește despre scopul ei de „a educa generațiile viitoare” prin cunoașterea „atrocităților trecute și prezente comise de comunism”. Dar asta e în America, care a fost scutită de experiența comunistă. Noi, care am încasat-o aproape o jumătate de secol, sîntem mai moderați, ma înțelepți, mai „non-partizani”. Noi încă n-am reglat chestia cu Carol al II-lea...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Săteanul care a scos din pământ conducta de canalizare a unei localități cu peste 5.000 de locuitori VIDEO
Un sătean din comuna Dragotești, din județul Gorj, a scos o parte din conducta de canalizare a localității învecinate Mătăsari, care-i traversează terenul gospodăriei sale, după ce s-a judecat timp de șapte ani cu Primăria.
image
Premieră în Moldova. Modul neașteptat în care fermierii și-au adaptat culturile după schimbările climatice: „Randamentul este semnificativ”
În contextul schimbărilor climatice, fermierii români își îndreaptă atenția către culturi alternative.
image
Legende pescărești cu monștri marini pescuiți la Sfântu Gheorghe: „A prins un morun de 675 de kilograme“ VIDEO
Sfântu Gheorghe, satul de pescari din Delta Dunării, a rămas în legendă pentru sturionii care se pescuiau aici în anii ’60–’80.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.