Ușa închisă

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Frica lui Putin jpeg

Un simbol al culturii politice din România: ușa închisă a biroului lui Liviu Dragnea de la Camera Deputaților. Acesta, înaintea tuturor discuțiilor importante din Guvern, din Cameră, din partid obișnuiește să și strîngă acoliții, clienții, baronii înapoia acestei uși: acolo negociază pe rupte diferite privilegii, funcții și contracte în schimbul susținerii politice, fie că este vorba despre eliminarea adversarilor din partid, despre adoptarea unor legi sau ordonanțe și, în general, despre orice e important în viața politică. Abia apoi urmează ședința oficială a unei instituții: CEx-ul în partid, ședința Parlamentului, ședința de Guvern. Instituția, dezbaterile din cadrul ei și deciziile sale devin numai o formalitate, deoarece nu fac decît să execute punctele unei învoieli informale și ținute ascunsă. Ce-ar mai fi aici de spus?

Mai întîi, partidul și chiar statul devin instituții vide de conținut, executante ale deciziilor luate de șef împreună cu un grup mic de acoliți, care îl susțin în schimbul unor emolumente. Statul, pentru a nu mai vorbi despre partid, devine proprietatea șefului, care prin mecanismele parlamentare sau guvernamentale se poate sustrage oricărui control și oricărei legislații sau regulament formal. Nu-i convine lui Dragnea un complet de judecată de la Înalta Curte, care trebuie să-i judece apelul? Dă o lege în Parlament care să schimbe felul în care se trag la sorți judecătorii completelor. Decide Înalta Curte că legea abia dată n o obligă să-i tragă la sorți decît la începutul lui 2019, pune Dragnea guvernul să obțină de la Curtea Constituțională să oblige Înalta Curte să tragă la sorți judecătorii completelor cu două luni mai devreme. Îi trage la sorți imediat, dar, vai, tot nu iese completul pe care și-l dorea Liviu Dragnea: atunci cere și obține de la Curtea de Apel blocarea proceselor, pînă cînd va apărea motivarea CCR. Care nu se grăbește. Cred că nimeni nu mai înțelege, de fapt, de ce Liviu Dragnea nu pune guvernul să emită o OUG în care să se scrie negru pe alb că Liviu Dragnea are dreptul – avînd în vedere uriașele merite aduse patriei în anul centenar – să-și aleagă singur completul de judecători și, pentru mai multă siguranță, să le stabilească și pensiile acestora, mărite sau micșorate, după cum urmează să fie sentința.

Susțin că vina nu-i exclusiv a lui Dragnea: el însuși este rezultatul unei anumite culturi politice – a supușeniei și a tîrguielii în ascuns. Nu se negociază direct, deschis, formal în politica din România. În declarații, toți politicienii (de la Putere sau de la Opoziție) sînt „bărbați“, au principii ferme, n-au de gînd să cedeze un pas. Poporul trebuie să vadă în ei niște stînci de intransigență. Cuvîntul „compromis“ e rău văzut, iar actul e declarat rușinos. Se uită și se vrea uitat faptul că politica democratică însemnă compromis și negociere. Dar să fie pe față, deschis, asumat, astfel încît nu orice să fie posibil, nu orice mizerie să devină fapt. Or, tocmai fiindcă la noi orice devine sau poate deveni fapt, negocierea trebuie să fie ascunsă prin birouri în spatele unor uși închise.

Da, ar fi bine să existe anumite compromisuri politice autentice între Putere și Opoziție, între majoritate și președinte în chestiuni esențiale, și bineînțeles, și în interiorul Opoziției sau chiar al unui singur partid. Diviziunea, ruptura totală n-au cum să încurajeze efortul colectiv, ameliorarea condițiilor generale, reformele din Sănătate, Justiție, Educație etc. Dar de ce n-avem compromisuri politice? N-avem compromisuri fiindcă avem tîrguieli la tot pasul. „Principialii“ noștri „bărbați de stat“ de la televizor devin prin birourile șefilor o trupă de lingăi și de precupeți. Ceea ce convin între ei „nu poate fi mărturisit public“. Iar impertinența și aroganța cu care se afișează nu sînt decît reversul slugărniciei din ascuns.

La modul mai general, cultura politică a românilor (mai ales din „regat“) s a alcătuit în condițiile unui stat prădalnic și unei clase politice foarte adesea discreționare – chiar și înainte de comunism. O experiență ancestrală l-a învățat pe român că statul „nu-i al lui“, ci al unor „boieri“, și că el îi este inamic. Soluția este fie să-l șmecherească, furîndu-l cît mai mult cu putință, fie, dacă are ocazia, să-l „călărească“ pentru a stoarce maximum de avantaje pentru sine, familie și clanul său de apropiați. Statul modern, cu instituțiile sale cu rol decisiv, unde se iau decizii fără caracter personal, îi este funciarmente străin și nu crede că un astfel de stat poate exista altfel decît pe hîrtie. Statul și legea sa sînt pentru el o mașinărie de formalizare a unor decizii și interese private.

Sigur, Dragnea și ai lui sînt azi urîți și disprețuiți de majoritatea românilor. De ce rezistă totuși atît de mult la putere, în ciuda politicii mizerabile pe care o practică? Secretul puterii lui Liviu Dragnea este, mă tem, faptul că prea mulți, în ascuns, îl invidiază și că, dacă ar fi în locul lui, ar face întocmai.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.