Una sinistra commedia

Publicat în Dilema Veche nr. 1008 din 3 august – 9 august 2023
image

Justiția română a reușit să producă versiunea balcanică a Divinei Comedii dantești: comedia sinistră. Evident, nu pot vorbi ca un specialist. Doar descriu ce văd și, dacă n-ar fi vorba de un destin tragic (încheiat cu o nedreaptă moarte brutală), aproape că aș risca, în bună tradiție autohtonă, o reacție bășcălioasă... Doar că, pătată cu sînge și cu parșivă prostie instituțională, realitatea încurajează mai curînd melancolia și revolta decît rîsul ironic. Cîteva comentarii:

1) Să nu se mai tot spună – ne explică juriștii – că Gheorghe Ursu a fost vreun disident! A bombănit doar, ca tot românul, în gînd. Nu tu vociferare publică, nu tu luptă la vedere cu „răul”. A scris, e drept, texte pentru Europa Liberă (dar nesemnate), a ținut un dușmănos „jurnal intim” descoperit de colegi de birou vigilenți și predat organelor de Securitate, a refuzat orice ofertă de colaborare cu „Forurile”, nu a acceptat, în anchetă, să-și denunțe prieteni ca Geo Bogza, Nina Cassian, Radu Cosașu etc. Dar nu se pune. Nu de-aia a fost arestat, nu de-aia a fost anchetat drastic, cu pumnii strînși. De altfel, aflăm de la aceiași juriști că Securitatea (prin înțeleapta decizie a  tov. Ceaușescu) își schimbase – mai ales după 1985 – strategiile: nu-i mai aresta pe trădători (îi interna mai curînd, pentru „vindecare”, în ospicii). Sau se lepăda de ei, oferindu-le ocazia să plece în Occident (cu condiția să nu se mai întoarcă...). Față cu asemenea „justificări” istorice, ai aproape senzația că „organele” nutreau mai curînd o anumită simpatie pentru disidenții de for public. Ăia mai puțin bătăioși îi plictiseau. Și îi arestau sub alte pretexte, sugerînd astfel că îi preferă pe „radicali”. Păi, nu e acesta un omagiu discret adus de „servicii” marilor eroi vocali, luptătorilor anticomuniști cu un curriculum mai sonor?

2) Dar dacă vrem bravură de turnir, cum arestăm un protestatar „normal”? Nu e o problemă. Îl prindem cu vreo mînărie de piață. Gheorghe Ursu, de pildă, avea în casă valută: vreo 20-30 de dolari și vreo 40 de mărci germane. Păi, de ce? Ori ca să finanțeze, pe ascuns, o mare revoltă populară, ori ca să-și asigure concedii de lux pe Coasta de Azur. Așa că stop! Nu arestăm conspiratori, ci doar șmecheri! Să nu politizăm!

3) Cel arestat a fost prost tratat în pușcărie? A se slăbi! O judecătoare a Curții de Apel București accentua, competent, încă din 2019, că e o mare diferență între „crime împotriva umanității” și „tratamente neomenoase”. Da, anchetatorul poate deveni violent, la ordin sau din devotament ideologic, dar nu poate fi condamnat pentru asta ca „inuman”, ci doar ca „neomenos”. Ce nuanță fină! Ce să mai crezi? Dacă smulgi o unghie păcătosului e inuman sau e doar un mic exces de zel neomenos? Dacă scoți ochii unui om înseamnă neapărat că ai ceva cu „umanitatea”? Să fim serioși...

4) Apropo de vizele pentru pașaport acordate, generos, suspectului. Întîmplător, am, în legătură cu asta, o amintire proprie: și mie mi se pun în cîrcă ieșiri („legale”, deci generoase și deci suspecte) spre țări „capitaliste”. În 1983, sub pretextul ridicolei „Meditații transcendentale”, am rămas, ca mulți alți intelectuali ai momentului, fără slujbă, fără drept de semnătură și „invitat” să accept un post de muncitor necalificat la fabrica de sticlă... Fundația germană „Alexander von Humboldt”, unde, prin mijlocirea domnului Noica, fusesem bursier prin 1975, a auzit de pățania mea din țară și, pentru a mă ajuta, mi-a oferit o nouă bursă. Într-o primă fază n-am primit viză. Ofițerul de Securitate care „mă avea în grijă” mi-a comunicat că s-ar putea, totuși, obține un pașaport, dar că, dacă nu mă mai întorc, colegii lui o să aibă probleme. Și după o scurtă – și semnificativă – pauză, a adăugat: „Dar n-o să murim din asta...”. Iar cînd m-am întors, a fost mirat și... dezamăgit. Speranța forurilor fusese să scape de un neserios ca mine... Pe de altă parte, se uită că destul de mulți scriitori „suspecți” au avut șansa unor pașapoarte funcționale inainte de 1989.

5) Pentru a masca decesul inginerului Ursu ca rezultat al violenței anchetatorilor și a unor colegi de celulă „încurajați” să se dezlănțuie (și achitați deja de magistrații autohtoni) se face referire la actul de deces al „incriminatului”, în care cauza „adevărată” a morții este peritonita”! Dacă te uiți, ca un nepriceput ce ești, pe Google, afli că există ceva numit „peritonită post-traumatică”, cu manifestări abdominale patologice. Iar toate documentele legate de ultimele zile ale dlui Ursu vorbesc despre faptul că se plîngea adesea de acute dureri de stomac. „Peritonita” se obținuse, deci, prin... șuturi.

6) Compătimim adesea cu românii din teritoriile unor țări străine. Prost tratați, de pildă, decenii întregi, în Basarabia sau Ucraina. Dar de Gheorghe Ursu, ca și de Paul Goma, am știut să ne ocupăm și „la noi (ei) acasă”, în România. Amîndoi basarabeni prin naștere, amîndoi uciși sau evacuați de compatrioți...

7) Finalul acestei „sinistre comedii” e asigurat, cum era și de așteptat, de ministrul Justiției, adică de doamna Alina Gorghiu care declară, încercănată, că „și-ar fi dorit, ca simplu cetățean, să nu fie martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forță care aruncă în obscur drepturi și libertăți fundamentale”. Impresionant! Dna Gorghiu nu se dă mare! Nu e ministru (adică „slujitor public” și administrator suveran al domeniului său de competență). E „un simplu cetățean”. Un „martor” trist, care ar fi preferat să nu știe nimic despre o asemenea tărășenie! Dar dna Gorghiu e, totuși, un cetățean dîrz: alege să rămînă, statuar, în post și să ofteze neputincios. Pentru a ocupa o funcție publică așa trebuie să fii! Melancolic și imobil ca un spectator ghinionist!

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.