Un pas în afară spre alt înăuntru

Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

Acum ceva vreme am decis – și am anunțat în presă – că mă voi retrage din viața publică. În general, cu excepția, asumată, a articolelor mele din Dilema veche, m-am ținut de cuvînt. Am refuzat propuneri de interviu, participări la dezbateri televizate, intervenții gazetărești prompte în chestiuni de „actualitate”. Cînd s-a mai întîmplat să-mi scape piciorul și să mă pronunț pe asemenea teme, am fost amendat ironic de tot soiul de „amici”, pentru care sînt, de mult timp, o prezență iritantă, impură și un bun prilej de caricatură: „Păi, ce faci?! N-ai zis că te retragi? Sau nu te lasă Soros? Sau încă mai speri vreo sinecură de la unii sau de la alții?”. Uneori, sînt aproape flatat să văd că pentru unii sînt o preocupare constantă, stimulatoare, o temă recurentă a creativității lor, a vervei lor polemice…

Așa stînd lucrurile, am luat hotărîrea să dau „retragerii” mele un plus de radicalitate. Nu să mă transform într-o absență totală și definitivă (n-am spus, de altfel, niciodată că voi amuți cu totul, ci doar că nu voi mai frecventa viața publică, în postura unui comentator constant, participativ, angajat, ceea ce nu înseamnă că mă declar mort). „Radicalitatea” pe care vreau să o experimentez e de alt tip. Cu o vorbă a lui G. Călinescu, îmi voi lua libertatea să devin, o dată pe săptămînă, „singur și inactual”. Nu vreau să-mi sfîrșesc zilele bombănind împrejurări și personaje cu care n-am nimic în comun, în afara faptului că o tragi-comică brambureală politică autohtonă i-a făcut vedete ale scenei administrative și mediatice, șefi învrăjbiți și învrăjbitori ai nației. Nu mai vreau să mă las confiscat de „Breaking News”, de scremete electorale, de incompetențe volubile, de agramatisme, hoție, șmecherie, fasoane „patriotice” și stilistică de periferie. Nu mai pot digera nici „prelucrarea” realității în presa curentă. Cu ziare și televiziuni partizane, a căror „poziție” e inflexibilă, așa încît știi dinainte ce vor spune, cu ștergerea galopantă a diferenței dintre gazetăria decentă și cea de tabloid, cu „profesioniști” inconsistenți, dar gălăgioși, manevrînd devastator limba română și cochetînd cu „gloria” prin grosolănii vesele, bîrfă, prost gust și proastă creștere. Nu vreau să zic că toți și toate sînt așa. Nu disprețuiesc nici jurnalismul în genere, nici inventarul cotidian al „actualității”. Dar nu sînt de meserie ziarist și nici abonat „civic” la considerațiuni mobilizatoare despre vînzoleala din jur. Știu replica: „Aha! Vrei în turnul de fildeș, vrei să te «autointitulezi» elită, boier al minții etc.“. Nu. Vreau doar să privesc și dincolo de gard, să propun, atît cît mai sînt în stare,  și alt tip de „actualități”, aproape uitate adesea, deși, în temporara lor „paloare”, sînt mai spectaculoase și mai durabile.

„Destinul” m-a ajutat să dau deciziei mele și o neașteptată substanță. Fac efortul de a-mi reorganiza arhiva personală, din politețe pentru urmași. Nu vreau să las în urmă maldăre întregi de manuscrise cvasi-indescifrabile, note de jurnal, însemnări memorialistice, unele bune de aruncat, dar altele încă utilizabile poate, din perspectivă documentară, autobiografică sau strict culturală. În această încercare, am descoperit nenumărate pagini, uitate pînă și de mine, rezultat al activității mele publicistice din anii trecuți. Inevitabil, multe dintre aceste pagini sînt legate de formația mea primă, aceea de istoric și critic de artă. În anii ʼ70, am avut ocazia să fac mai multe emisiuni de „popularizare” a plasticii românești și universale, fie la radio, fie la televiziune (Teleenciclopedia), fie în gazetele vremii. Adesea, e vorba de manuscrise pe care le descifrez eu însumi cu oarecare dificultate. Nu-mi pot da seama în ce măsură tipul acesta de texte mai poate stîrni interesul cititorilor de acum. Dar, cu îngăduința lor, aș face un test. Trăim masiv, astăzi, într-o eră a vizualității: ecranul computerului, al smartphone-ului, dialogul (și educația) online, comprimarea expresiei scrise prin recursul la imagine (selfie-uri, emoticoane ș.a.m.d.) au devenit fenomene suverane. În acest context, ar fi, poate, util să regăsim, să recuperăm uriașul tezaur al culturii vizuale pe care ni-l oferă tradițiile și muzeele lumii. Îmi fac iluzia că unele pagini scrise de mine acum peste patruzeci de ani – sau mai tîrziu – pot sluji ca punct de plecare pentru o asemenea tentativă.

Una peste alta, în lunile următoare voi publica la această rubrică texte despre artele plastice. Ce altceva ar merita să „analizez”? Cum mari pesediști părăsesc partidul de îndată ce sînt scoși de pe listele parlamentare (ceea ce dovedește că erau „devotați” sinceri, dar numai contra cost)? Cum liberalii fac curățenie pe listele lor, evacuînd-o pe Adriana Săftoiu în beneficiul unor figuri incomparabil mai „utile”? Cum primarii aleși nu-și pot prelua mandatul pentru că Justiția e „obiectiv” atentă la mormăielile cîtorva „protestatari” anonimi? Nu mai am chef și nu mai cred în rostul unor astfel de comentarii. Voi vedea, pînă spre sfîrșitul anului, dacă cititorii vor fi de acord cu această schimbare de program. Dacă nu vor prefera să afle ceva despre Leonardo și Matisse, despre Brâncuși sau Giorgione, mai curînd decît să savureze „noutăți” despre meciurile din politichia dîmbovițeană, despre decese, prognoze catastrofale, divorțuri și delapidări. Pentru a lărgi „oferta”, voi pune pe tarabă – cu titlu de introducere în istoria artei – note despre „capodopere în dialog”, despre marile muzee ale lumii, despre artiști și opere de artă de pretutindeni. Și vom vedea, în perioada imediat următoare, dacă mai există public pentru asemenea divagații… Eu, unul, sper că da.

Începem de săptămîna viitoare. Admit că ne vom confrunta și cu o problemă tehnică. A scrie despre imagini fără să le pui alături de textul tău implică riscul unui discurs fără obiect. Dar un săptămînal nu-și poate permite să reproducă, în paginile sale, multe ilustrații anexe. Am primit asigurarea că problema va fi mai ușor de rezolvat pe varianta online a Dilemei vechi. Cititorii au însă la îndemînă, pentru a rezolva lucrurile, noile tehnologii ale Internetului. Toate imaginile și toți artiștii la care vom face referință se pot găsi rapid, fără complicații, prin simpla utilizare a unor site-uri ajutătoare. Google, de pildă. Vom descoperi, astfel, că Internetul poate avea și alte beneficii decît vagabondajul fără țintă prin jungla informatică a veacului…

Pe săptămîna viitoare.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.