Un martir al zilelor noastre: România

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Presa românească de ieri şi azi jpeg

Constat că se răspîndește galopant ideea unei Românii victimizate de Bruxelles, dar și de alte „oficine“ cu autoritate planetară. Am ajuns „colonia ălora“, sîntem disprețuiți, jecmăniți de toate bunurile, privați de suveranitate, tratați discriminatoriu față de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Priviți de sus, ca niște școlari netrebnici, manipulați grosolan de tot soiul de „agenturi“ oculte, împinși, inexorabil, spre destrămare teritorială și catastrofă națională. Dar dușmani sînt nu numai în afara țării. E plin de trădători printre noi, români antiromâni, colaboratori înrăiți ai forțelor răului, unelte „securistice“ ale „statului paralel“. Cum să nu te sperii?! Și cum să nu te întrebi ce le-a cășunat tuturor pe biata noastră țărișoară: calomniată, spoliată, marginalizată, lovită în ce are mai scump. În fond, ce au cu noi? De ce tocmai cu noi? De ce nu se reped asupra Cehiei, a Slovaciei, a Portugaliei, a Sloveniei și Croației, a Letoniei și Estoniei? E drept că sindromul persecuției a apărut și în Ungaria și Polonia. (Un neașteptat beneficiu al acestei crize: apropierea suferindă de vecinii noștri maghiari, brusc solidari, tovarăși de idei, nedreptățiți de aceiași tirani de la „centru“!)

Retorica anticolonialistă valorifică temele tradiționale ale „exploatării“ la care ne supun, de veacuri, străinii: amestecul în treburile interne, prădarea bogățiilor dăruite, preferențial, de Dumnezeu, subminarea tradițiilor strămoșești. (Teme colaterale: Soros, multinaționalele, „oculta“ mondială, #rezist, intelectualitatea vîndută.) Putem avea, totuși, oarecari nedumeriri:

1) Uniunea Europeană nu e chiar totuna, cum se spune, cu „Poarta Otomană“. Nu ne-a „cotropit“, nu ne-a băgat pe gît conducătorii, nu ne cere tribut. Dimpotrivă! Noi am luat-o cu asalt, noi am vrut să fim „integrați“, ne-am luptat ani de-a rîndul să intrăm în „club“ și ne bucurăm, chiar și acum, să accesăm fonduri europene. Evident, am asumat în contrapartidă, nesiliți de nimeni, anumite reguli comunitare. Cu alte cuvinte, „colonizații“ sînt cei care au forțat ușa „coloniștilor“, iar acum se simt abuzați… Cît despre conducători, ni i-am ales, vai, singuri…

2) Ni se fură bogățiile. „UE ne fură femeile, copiii, inteligenţa, zăcămintele, solul şi văzduhul“ – spune, sfîșiat sufletește, un patriot de scenă. Dar oare pădurile noastre au fost tăiate și împachetate pe furiș, noaptea, de tîlhărești comandouri alogene sau au fost vîndute șmecher de românași de-ai noștri? Iar nenumărații conaționali (de ambe sexe) care părăsesc patria sînt adunați de răuvoitorii externi cu arcanul? Cît despre „văzduh“, ne descurcăm singuri. N-avem nevoie de poluatori din afară.

3) Pe de altă parte, e destul de curios că marile voci anticolonialiste nu s-au făcut niciodată auzite pe vremea cînd eram prizonierii dictaturii comuniste sau parte a „lagărului“ (nu întîmplător numit astfel) socialist. A fi sub sfera de influență sovietică, de la Stalin la Brejnev, pare să fi fost o bagatelă. Grav e să fim „umiliți“ de Uniunea Europeană! Avem, brusc, mari eroi ai luptei pentru neatîrnare! Un parlamentar specializat în democrația mitralierei afirmă, încercănat, că, pe vremea cînd Brâncuși sculpta, „europenii“ („așa-ziși“) făceau orgii (?!). Un ziar titrează: „Maria Grapini, singura voce a României“. (N-ar fi, totuși, preferabil, un „colonialist“ cît de cît educat?) Un tînăr țanțoș, de viitor, versiune răsturnată a mișcării #rezist, scrie, curajos, ștabilor de la Bruxelles, ca să le bată obrazul. Nu ratează momentul nici dl Arșinel, cel despre care am aflat, tîrziu, că e nu numai „erou al Revoluției“, ba chiar „erou cu merite deosebite“ (înțeleg că, dacă nu era el, Ceaușescu era încă la putere…). Ei bine, comicul cupletist se simte „călcat pe grumaz“! De ce? Europenii (care, potrivit cercetărilor domniei-sale, fură mai abitir ca noi) vor să-l condamne la înlocuirea mămăligii matinale cu pîinea prăjită! Poftesc la lucruri pe care nu le avem decît noi. Ca să nu mai spunem că, după cele două războaie mondiale, o mulțime de țări au, la noi, datorii de miliarde!

Ce-au toți cu noi?! Păi, n-am inventat noi (adică strămoșii noștri daci) scrisul? Nu i-am învățat noi latinește pe romani? Nu ne-a explicat dl Funar că teoria relativității a fost ideea unui profesor din Cîmpina, furată, ulterior, de evrei și pasată lui Einstein? Expresia „Fiul Omului“ din Evanghelie nu dovedește, cumva, că Iisus era de prin partea locului, frate cu vîrful „Omul“? Păi, aici e tot șpilul: omenirea e ofticată. Vrea să ne evacueze, ca să-și regăsească prestigiul, onoarea „nereperată“, întîietatea!

Pe scurt: o mică formațiune de gladiatori încercați, gata de sacrificiu pe altarul națiunii (ați ghicit: Dragnea, Tăriceanu, Dăncilă, Codrin, Olguța, Carmen și încă doi-trei viteji asemenea) țin piept, obidiți, dar mîndri, barbarilor care vor să ne tîrască în mocirla istoriei. Să ne bucurăm că sîntem bine apărați, că sîntem reprezentați de cine trebuie. Vom învinge! Cu asemenea conducători, dreptatea va fi mereu de partea noastră! Și ne vom descurca fără probleme, orice-ar fi! Noapte bună, vise plăcute!

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.