Un maestru al oglindirii

Publicat în Dilema Veche nr. 651 din 11-17 august 2016
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

Paul Gherasim a pornit, zilele acestea, spre locul pe care l-a contemplat, îndrăgostit, toată viața: locul de obîrșie al lumii create. Ceea ce văzuse, pînă acum, „în oglindă“ și „în ghicitură“, vede acum, după spusa Apostolului, nemijlocit, „față către față“. Paul Gherasim așa rămîne în gîndul meu: ca un maestru al „oglindirii“. Nu al oglindirii de sine, cum tind să fie mai toți artiștii, ci al oglindirii semenilor și confraților săi, al oglindirii rostului supralumesc al lumii și, mai ales, al oglindirii Celui care a alcătuit văzutele și nevăzutele. N-a vrut, niciodată, să vorbească în nume propriu. A vrut să-i aducă pe ceilalți în spațiul Cuvîntului, să încurajeze și să structureze duhul comunitar, să recupereze virtuțile simple, dar fundamentale, aflate, astăzi, în derivă: bunul gust, bunul-simț, buna-cuviință, buna rînduială. Părea un om necomplicat, nesofisticat, dar, în realitate, își obținuse coerența lăuntrică armonizînd tensiuni neconvenționale. Îndrăzneală și autoritate, pe de o parte, deplină smerenie pe de alta. Niciodată „sub vremi“, dar niciodată dominat de patima răzvrătirii. Originalitate vie pe de o parte, dar, pe de altă parte, refuz al vanității, al gesticulației boeme, al exhibiționismului și al ostentației sterpe. Acută senzorialitate, dar pariu constant pe nevăzut. Imaginea era, pentru el, în egală măsură reflex al Logosului, ca și cuvîntul, ceea ce, din păcate, nu pare să mai fie încredințarea celor care administrează, astăzi, ambianța vizuală a bisericilor noastre.

Două dintre nenumăratele isprăvi artistice ale lui Paul Gherasim ilustrează în chip semnificativ modul lui de a înțelege sensul faptului artistic, în speță al picturii: expozițiile „Studiu“, de la Timișoara (1978, 1981) și marile evenimente plastice adunate laolaltă sub titlul „Prolog. Studiul“ aduceau în prim-plan prestigiul harnic al profesionalismului, cumințenia uceniciei, știința de a vedea – convertită în rigoare a meșteșugului. „Prolog“ vorbea despre condiția veșnicului început și reînceput care trebuie să rămînă condiția omului și a artistului. Seriozitate, discreție, curaj, răbdare. Cu aceste convingeri și cu splendidele sale înzestrări, Paul Gherasim a fost, mereu, pentru colegii săi de breaslă, un model, un protector, un înlesnitor, o instanță hrănitoare, un generos păstor de vocații. Așa a fost, așa este, așa rămâne.

Cînd spun „maestru al oglindirii“, mă gîndesc, între altele, la dăruirea cu care Paul Gherasim s-a dedicat, toată viața, punerii în lumină a talentului altora. Lucru rar într-o breaslă care riscă, dintotdeauna, să se epuizeze în slujirea de sine, sau în cultul – idolatru – al „artei“. Cine l-a văzut pe Paul Gherasim panotînd expoziții de grup, construcții tematice gîndite în orizontul „străvezimii“ (ea însăși un chip al „oglindirii“), a fost martorul unui spectacol rar de altruism, bucurie a semnalării celuilalt, geniu al aglutinării subtile de sunete disparate într-o melodie comună. Ca să nu mai vorbesc de unica lui îndemînare de a gîndi optic un perete de expoziție, o sală, un ciclu de investigații vizuale. De aceea, în jurul lui s-a constituit nu o „grupare artistică“, adică o solidaritate formală de opțiuni stilistice, o acțiune „cu program“, ci o constelație de portrete distincte, adunate laolaltă de pasiunea ieșirii din sine, a „răpirii“ spre alt cer decît acela al eului și al măiestriei proprii (fără abrogarea lor!). Există o „nebuloasă“ Paul Gherasim, din care fac parte Horea Paștina, Mihai Sârbulescu, Cristian Paraschiv, Matei Lăzărescu. Repet, nu de „discipoli“ e vorba, ci de un comun pelerinaj lăuntric, cu repere riguros profilate din mai multe generații. Avem de a face cu o „cale“, pe care se văd urmele unor pași notorii (Horia Bernea, Constantin Flondor, Sorin Dumitrescu, Ion Grigorescu) sau ale unor „consimțitori“ dăruiți, ca Ioana Bătrânu ori Mircea Tohătan. În fundal, se întrevăd și alte nume, aproape uitate în pripa veacului în care trăim: Afane Teodoreanu, Gheorghe Berindei, Vasile Varga, Florin Niculiu etc.

În Paul Gherasim se oglindesc simultan tradiția meseriei (a fost elevul lui Dărăscu și al lui Steriade) și orizontul transfinit al unei împliniri din afara timpului. Mi s-a întîmplat, de cîteva ori, să comentez ironic modul în care maestrul invoca figura suverană a țăranului. A țăranului autohton înainte de toate. Se declara el însuși, cu mîndrie, țăran. „De cîte ori ați văzut, domnule Gherasim, țărani umblînd prin peisaj cu șevaletul pe spinare?“ Știu, acum, că mă grăbeam. Paul Gherasim era, și în această privință, un maestru al oglindirii. Nu era țăran. Dar era o tîrzie și nobilă oglindire a țăranului, pe care îi plăcea să-l numească „om de treabă“. Nu în sensul comun de „om cumsecade“, ci în acela de trebăluitor neobosit, de om „pus pe treabă“, de truditor tenace. Într-un anumit sens, am pierdut, în Paul Gherasim, pe ultimul țăran aflat încă în armonie cu arhetipul său. Cei care am avut șansa să-l cunoaștem ne vom oglindi, de-acum înainte, în vrednicia lui, așa cum și el se va oglindi în amintirea noastră.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.