Un gînd rapid despre iubire

Publicat în Dilema Veche nr. 326 din 13 - 19 mai 2010
Întrebări jpeg

├Ändr─âgosti┼úii, ├«ndr─âgosti┼úii dintotdeauna ┼či de pretutindeni, nu pot evita s─â-┼či sistematizeze euforia ÔÇô mai ales la ├«nceputul rela┼úiei lor ÔÇô prin trei propozi┼úii de o miraculoas─â, sublim─â, unanim─â banalitate: 1) Ne vom iubi ve┼čnic (cu variante: ÔÇ×Nu ne vom mai desp─âr┼úi niciodat─âÔÇť, ÔÇ×Nu-mi mai pot imagina via┼úa de-aici ├«nainte f─âr─â tineÔÇť etc.) 2) Parc─â ne-am cunoa┼čte dintotdeauna (cu variante: ÔÇ×S├«ntem f─âcu┼úi unul pentru altulÔÇť, ÔÇ×Am fost programa┼úi de la ├«nceputul lumii s─â ne ├«nt├«lnimÔÇť, ÔÇ×E┼čti dintotdeauna perechea mea, jum─âtatea meaÔÇť) ┼či 3) Iubirea noastr─â e unic─â (ÔÇ×Tr─âim ceva rarisim, f─âr─â precedent, f─âr─â comun─â m─âsur─â cu iubirile altor cupluriÔÇť). Dac─â nu te-ai auzit niciodat─â profer├«nd m─âcar unul din aceste trei ÔÇ×absoluturiÔÇť, n-ai fost niciodat─â cu adev─ârat ├«ndr─âgostit. Faptul c─â i-ai auzit ┼či pe al┼úii vorbind la fel nu te demobilizeaz─â. Cu tine ┼či cu amorul t─âu e altceva. Ceva profund, neconven┼úional, ireductibil.

├Äntr-o a doua instan┼ú─â, urmeaz─â des-vr─âjirea, momentul lucidit─â┼úii, masivitatea cinic─â a bunului-sim┼ú. Vertiginosul afect originar se adumbre┼čte, ÔÇ×se a┼čaz─âÔÇť, ├«┼či pierde palpitul. ÔÇ×Ve┼čniciaÔÇť devine negociabil─â. Pur ┼či simplu nu se confirm─â. Ajuns ├«n papuci, domesticit prin rutin─â, erosul cunoa┼čte calmul am─ârui al relativit─â┼úii. Ideea unei ├«nt├«lniri ÔÇ×destinaleÔÇť, preg─âtit─â laborios in divinis, ├«nc─â de la facerea lumii, se transform─â ├«ntr-o metafor─â adolescentin─â, de un romantism duios. ÔÇ×A┼ča ne-a fost dat!ÔÇť e ├«nlocuit prin ÔÇ×Asta-i situa┼úia!ÔÇť. C├«t despre ÔÇ×unicatulÔÇť experien┼úei, hai s─â fim serio┼či! Fiecare om, fiecare genera┼úie trec, inevitabil, prin inflama┼úii asem─ân─âtoare. ÔÇ×UnicatulÔÇť e ecumenic, global, ÔÇ×general-umanÔÇť. Pe scurt, dup─â momentul, mai mult sau mai pu┼úin fulgurant, al ÔÇ×aprinderiiÔÇť ini┼úiale, urmeaz─â, mai devreme sau mai t├«rziu, ÔÇ×rezonabilitateaÔÇť, sedentarizarea, decongestia.


├Äntr-o a treia instan┼ú─â ├«ns─â, lucrurile ├«┼či recupereaz─â misterul ┼či legitimitatea. Misterul rezult─â din tocmai faptul c─â universalitatea raport─ârii la absolut prin care debuteaz─â orice entuziasm amoros nu se sleie┼čte prin reiterare, nu-┼či pierde fr─âgezimea, patosul, nimbul extatic. Repetabilitatea ÔÇ×tradi┼úional─âÔÇť a experien┼úei nu reu┼če┼čte s─â-i atenueze nici intensitatea, nici autenticitatea. To┼úi traverseaz─â acela┼či scenariu, dar to┼úi ├«l tr─âiesc ca pe o noutate total─â, ca pe o surpriz─â, ca pe un ┼čoc. Cu alte cuvinte, credin┼úa ├«n eternitatea, predeterminarea ┼či unicatul ├«nt├«lnirii, de┼či contrazis─â sistematic de realitatea imanent─â, se dovede┼čte ea ├«ns─â┼či etern─â, predeterminat─â, unic─â. Ceea ce ├«nseamn─â c─â evenimentul iubirii se situeaz─â ├«n alt plan dec├«t acela al imanen┼úei. El presimte un alt nivel al realului, unul ├«n care eternitatea, destinul ┼či unicitatea exist─â: exist─â substan┼úial, deplin, a┼ča cum exist─â lumile cu mai multe dimensiuni, a┼ča cum exist─â non-spa┼úialitatea ┼či non-temporalitatea. ├Ändr─âgostitul percepe, pentru o clip─â, clipa ├«ndr─âgostirii lui, cerul stelelor fixe, orizontul ascuns ├«ndeob┼čte al celor netrec─âtoare. ├Än limitele acestui orizont, tr─âirea lui este ve┼čnic─â, pre-programat─â ┼či irepetabil─â. Iubirea reveleaz─â a┼čadar, cu energia unei imprevizibile ilumin─âri, zenitul trans-mundan al cotidianului. C├«nd iubirea ├«nceteaz─â, ÔÇ×ruptura de nivelÔÇť pe care o cauzase se cicatrizeaz─â, se ├«nchide. Cerul devine tavan. Ceea ce nu ├«nseamn─â c─â, dincolo de tavanul curent, cerul ├«nceteaz─â s─â mai existe. Spectaculoas─â r─âm├«ne ├«mprejurarea c─â prin experien┼úa unanim─â, inconturnabil─â, a iubirii, ultimul dintre oameni str─âvede, fulger─âtor, dansul ielelor. ├Ändr─âgostit, Mitic─â tr─âie┼čte, ├«ntre dou─â halbe, episodul platonician al vie┼úii sale ┼či se ├«nal┼ú─â, astfel, la metafizic─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.