Un alt stat „paralel”

Publicat în Dilema Veche nr. 910 din 16 – 22 septembrie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

De regulă, teoriile „statului paralel” mă plictisesc, dar, adesea, mă și amuză. Ideea că există un grup de șmecheri care dirijează totul din umbră cu procedee și scopuri inaccesibile cetățeanului obișnuit ilustrează pasiunea general umană pentru „dedesubturi”, pentru manevre „oculte”, pentru inevidențe subversive. A fi „băiat deștept” e a înțelege temeliile tenebroase ale experienței curente, a ști mai bine decît „prostimea” cum stau, de fapt, lucrurile. „Ascultă-mă pe mine! Nu e ce crezi! Stai să-ți explic!” – e somația inițială a discursului „edificat”, adresat naivilor... De ce asemenea speculații mă plictisesc? Pentru că nu cred în campioni ai inteligenței, în mici găști de genii perfide, dispuși și pregătiți să încalece țări, continente, planeta însăși. Pe de altă parte, dacă asemenea monumente de subtilitate există, iar noi, ceilalți, sîntem atît de nătîngi, de ușor manipulabili, de fleșcăiți, încît ne mulțumim cu statutul de „materie primă” a unor proiecte ascunse, puse pe picioare de experți zenitali, care ne manevrează ca pe niște jucării inerte, atunci ne merităm soarta. Bine ne fac! Păcat că nu iau puterea în mod explicit (la cît sînt de supra-înzestrați ar fi, pentru ei, floare la ureche!) ca să ne arunce și nouă cîte o ciozvîrtă, în timp ce își ating propriile scopuri. Care scopuri? Să se îmbogățească? Păi, asta reușesc și tartorii statului „neparalel”, puternicii activi la lumina zilei! Să domine mapamondul sau cîte o țară întreagă? Păi, care e hazul să fii șef peste o adunătură de fraieri? Pe scurt: nu cred nici în inteligențe boreale (cuplate, neapărat, cu suflete perverse), nici într-o imbecilitate colectivă (deși am momente de panică...), pe care numai cine nu vrea nu o manevrează și nu o încalecă. A, da – viața politică e plină de mînării ascunse, de subterane impure, de jocuri de culise. Dar a le socoti efectul unei congregații de „experți” e a le acorda o anvergură care le lipsește cu totul.

Și totuși, un anumit „stat paralel” există, altul decît cel „exploatat” mediatic. E „statul paralel” al performanței (culturale sau instituționale), despre care nu se vorbește, statul paralel al hărniciei, al talentului, al reușitei intelectuale nebăgate în seamă, nerăsplătite după merit, ba chiar marginalizate nătîng, de veleitari, de „oficiali” care au alte „treburi”, de vînători abili (și invidioși) ai unor prestigii nemeritate. Ar fi de făcut o listă a acestui „stat paralel”, pînă nu e prea tîrziu... Din păcate, în țara noastră, există aproape o tradiție a ignorării sau chiar a evacuării succesului strict profesional (căci nu încurajăm „elitismul”, „turnul de fildeș” etc.). Dacă ne convine, recuperăm beneficiile succesului prin reverență postumă, prin parastas lăcrămos și țanțoș. Preferăm să omagiem calitatea post-mortem. Cît e încă vie, sîntem... relativiști.

Din mulțimea pe care o am în minte, voi semnala, astăzi, cîteva nume, (re)apărute „pe piață” cu o serie de reușite exemplare. De pildă, Andrei Cornea. A demarat, de curînd, publicarea unei ediții integrale a operei lui Platon (în cinci volume). Specialist de vîrf în greaca veche, el e traducătorul tuturor dialogurilor, autorul studiilor însoțitoare, al notelor și comentariilor lămuritoare. Într-o țară normală, un asemenea efort ar fi fost răsplătit cu un ecou public adecvat, iar autorul ar fi academician... Cu atît mai mult cu cît dl Cornea e și un prestigios istoric de artă universală și românească, un subtil comentator de filosofie, precum și un remarcabil romancier. Pe scurt: un ins cît un întreg „stat paralel”. Degeaba! Orizontul în care se înscrie el nu ne interesează.

O altă performanță impozantă, de asemenea „paralelă” cu recunoașterea pe care o merită, aparține dlui Adrian Papahagi. El a început publicarea unei interpretări integrale, în mai multe volume, a operei lui Shakespeare. E o întreprindere curajoasă, laborioasă, pe măsura tuturor contribuțiilor oferite culturii autohtone (dar nu numai) de profesorul clujean. Nu ne grăbim să reacționăm. E mai picant să-i bombănim opțiunile politice, „conservatorismul” ș.a.m.d. În rest, lăsăm altora „pedanteria” de a prețui înzestrarea unui exeget de un asemenea calibru. Dl Papahagi e membru al unui „stat paralel” academic de care nu ne pasă: International Society of Anglo-Saxonists (ISAS), Association des Médiévistes Anglicistes de l’Enseignement Supérieur (AMAES), Early English Text Society (EETS), European Society for the Study of English (ESSE), Association Paléographique Internationale (APICES), Société des Anglicistes de l’Enseignement Supérieur (SAES), Medieval Academy of America. Ei și? Cine știe ce combinații oculte l-au „absorbit” în rețeaua lor. Oamenii cinstiți, patrioții adevărați, gînditorii progresiști nu ajung la asemenea „promovări”...

Și încă o mențiune: cîți români au luat notă și s-au bucurat că, de curînd, un savant autohton, dl Andrei Timotin (director al Institutului de Studii Sud-Est Europene din București), a cîștigat, prin concurs internațional, un post de profesor la celebra École Pratique des Hautes Études de la Paris? Avem alte performanțe de sărbătorit...

Firește, am livrat, mai sus, o listă rapidă. Din fericire, ea poate deveni mult mai cuprinzătoare. Dar cu o iradiere minoră față de marile vedete ale politicii și mediilor dîmbovițene. Nu pierdem timpul cu lucrările unui sociolog prestigios ca Mirel Bănică (așa e că nu prea știți despre cine e vorba?), nu ne umflăm în pene că un român, Mihai-Răzvan Ungureanu (cam „antipatic”...), e profesor la Academia Diplomatică din Viena, nu știm despre nici un performer academic atîtea detalii cîte știm despre Cîțu, Șoșoacă, Barna, Ciolacu, Mihaela Rădulescu, Prodanca, Pastramă ș.c.l. Or, dacă mă întrebați pe mine, la noi (ca și la alții), statul adevărat e cel care oferă referințe pentru istoria durabilă, pentru zona valorilor. Tot restul e paralel...

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Iubirile Principesei Margareta: un student socialist și un actor
Principesa Margareta împlinește la 26 martie vârsta de 74 de ani. Fiica cea mare a regelui Mihai I a avut două mari iubiri în viață: Gordon Brown, cel care avea să devină prim-ministru și actorul Radu Duda, cu care s-a căsătorit.
image
„Regele criptomonedelor”, răpit și torturat după ce și-a înșelat investitorii cu 29 de milioane de dolari
Aiden Pleterski, în vârstă de 23 de ani, care s-a autoproclamat „regele criptomonedelor din Canada” a fost răpit și torturat, după ce și-ar fi înșelat investitorii cu 29 milioane de dolari, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.