Turnanta ucraineană

Publicat în Dilema Veche nr. 939 din 7 – 13 aprilie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

Descopăr, uimit, că, acum opt ani, am publicat în Adevărul un text despre problema ucraineană, provocat de un articol pe aceeași temă apărut în Die Welt. N-am cum să nu-l reiau...

De curînd (martie 2014), a apărut, în Die Welt, un editorial al sociologului german Wolf Lepenies despre viitorul Ucrainei. Teza editorialului valorifică, în orizont european, analizele unui tînăr istoric ucrainean, Andriy Portnov, cu care am avut și eu prilejul să stau de vorbă, vara trecută (2013), la Institutul de Studii Avansate din Berlin. E bine, atunci cînd încerci să înțelegi situația unei țări diferite de a ta, să acorzi o atenție specială localnicilor. Sînt întotdeauna – mai ales dacă e vorba de oameni cultivați – mai riguroși în comentariile lor decît reportajele curente de televiziune. Andriy Portnov ne atrage atenția că istoria Ucrainei nu se epuizează într-o unică „narațiune”: memoria țării e o memorie pestriță, o juxtapunere de „povești” și interpretări distincte, în care e greu să separi dimensiunea rusească de cea propriu-zis ucraineană. Etnic vorbind, lucrurile sînt încă și mai complicate: la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, Herder vorbea despre numeroasele „mici populații sălbatice” care ocupau teritoriul ucrainean, cam în felul în care un amalgam asemănător precedase constituirea civilizației vechi grecești. Dar, pentru a rămîne la dihotomia fundamentală „ucrainean-rusesc”, să amintim echivocul semnificativ al noii monede „naționale” introduse de președintele Kucima, înainte de „revoluția portocalie”: bancnotelor li s-a dat un nume ucrainean (grivna), iar monedelor metalice – nume rusesc (copeici). Distribuția lingvistică a țării nu e, nici ea, ușor de sistematizat. Portnov arată, cu argumente, că, în Ucraina, faptul de a vorbi rusește nu e, în mod necesar, o dovadă că ești rus (sau pro-rus).

Wolf Lepenies e de părere că soluția actualei crize ucrainene trebuie să pornească tocmai de la recunoașterea lucidă, nepartizană, a structurii multiple, diversificate a țării. Ucraina, spune el, nu ar fi bine plasată nici în blocul „Rusiei Mari”, dar nici în acela al Uniunii Europene și, cu atît mai puțin, în blocul NATO. Ea ar trebui să rămînă o „turnantă”, un interval, un „spațiu de negociere” („Trading Zone”) între cele două lumi, o zonă de trecere, de reciprocă acomodare a Occidentului la Rusia și a Rusiei la Occident. Un model echivalent ar fi, în opinia savantului german, Turcia, așezată și ea între Europa și lumea islamică, și necesară tocmai pentru că are această poziție specială, de mediator privilegiat. Putin greșește, deci, cînd vrea să rusifice Ucraina, tot astfel cum Erdogan greșește cînd vrea să islamizeze Turcia. Dar nici Uniunea Europeană nu trebuie să mizeze pe ipoteza nerealistă a preluării celor două țări „în sistem”.

În ce mă privește, în ciuda vechii mele simpatii pentru Wolf Lepenies (fără de care n-aș fi putut înființa Colegiul Noua Europă din București), nu pot fi de acord cu rezonabila lui concluzie. Și despre România s-a vorbit mereu ca despre o „turnantă” între Est și Vest, între Orient și Occident. Avem, chipurile, prin har geopolitic, vocație de „intermediari”. Misiunea noastră este „sinteza”. Am trăit însă, pe pielea noastră, consecințele acestei non-apartenențe, ale acestei plutiri „conciliante” în no man’s land. În lumea de azi, globalizarea face încă și mai dificilă situarea în afara oricărei definiții. Nu orice țară își poate permite neutralitatea Elveției, bine protejată de vecinătăți pașnice și prospere, prosperă ea însăși, asumată amical, ca atare, de comunitatea continentală. Ucraina stă însă între un agresiv apetit imperial și o sumă de bune (și politicoase) intenții europene. Salvatoare nu poate fi decît o opțiune limpede. Nu o opțiune între două construcții religioase (ca în  cazul Turciei), înte două tipuri de bunăstare (ca, să zicem, în cazul Norvegiei), ci între „normalitatea” valorilor democratice și derapajul, mereu posibil, spre precaritate economică și autoritarism. Ideea de a transforma Kievul într-un loc de întîlniri „diplomatice” între Moscova și Bruxelles mi se pare oarecum candidă și neproductivă.

Altceva este, cred, demn de luat în seamă, din perspectivă românească, în criza ucraineană. Andriy Portnov crede că lucrurile au mers pe o cale greșită încă de pe vremea „victoriosului” Iușcenko, în a cărui guvernare s-au pus mari speranțe în materie de modernizare, de reformă politică și administrativă etc. Or, „marea schimbare” anunțată și sperată de toată lumea n-a avut loc. Ucraina „post-revoluționară” s-a prăbușit sub corupție și incompetență. Rezultatul? Nostalgicii și pro-rușii au recîștigat teren și și-au transferat așteptările neîmplinite asupra mamei Rusii și a „întreprinzătorului” Putin.

Să facem un scurt exercițiu de imaginație. Să zicem că ar exista, teritorial și statal, două Românii: una comunistă, rămasă sub Ceaușescu (sau sub urmașii lui), și, alături, una „europeană”, „post-decembristă”. Îmi este, din păcate, ușor să-mi închipui că cei 46% din cetățenii României „noi”, care spun, azi, că era mai bine înainte de 1989, ar fi spontan de acord ca România „vecină”, cea comunistă, să ne „anexeze”. Ceaușescu ar organiza un referendum, Uniunea Europeană ar protesta „diplomatic” și ar bloca fondurile cîtorva magnați din țara agresoare, dar pe străzi vor defila, „pacific”, cîteva tancuri, iar poporul va saluta, cu entuziasm, sigur de buna lui alegere, revenirea la matcă. Ar putea fi calificată o astfel de acțiune „ceaușistă” drept brutală, nedreaptă, abuzivă? Nici vorbă. Parcă americanii n-au intrat în Afganistan?

Pe scurt: corupția și incompetența ne-ar putea costa mult mai mult decît ne imaginăm. Nu doar o scădere a nivelului de trai, ci o scădere a capacității de a spera, de a opta, de a rămîne cu adevărat independenți. Orice țară administrată catastrofal devine o ilustrare tragică a vulnerabilității. Asupra oricărei țări în dezordine planează destinul unei Ucraine…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Au apărut subiectele la Română. Ce le-a picat elevilor la Evaluarea Națională la Limba Română 2024 DOCUMENT
Au apărut subiectele la Limba română de la Evaluarea Națională. Subiectele, care pot fi găsite mai jos, au inclus cerințe pe baza textelor din romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță și „Portret” de Cella Delavrancea.
image
Secretele primului submarin militar al României. „Delfinul“ a făcut ravagii printre navele sovietice din Marea Neagră
Primul submarin militar al României a fost construit în anii interbelici și a costat o sumă impresionantă, însă a fost folosit cu succes în Al Doilea Război Mondial. Una dintre operațiunile militare în care a fost implicat a intrat în istorie.
image
Anunțul CFR primit cu hohote de râs de români. „Dacă trenurile reduc viteza cu 50 km/h vom merge cu 20, dar în sens opus”
Oficial, cei de la CFR spun că trenurile circulă cu până la 50 km / h mai încet din cauza caniculei. Anunțul CFR a fost primit cu hohote de râs de români, care știu că trenurile circulă oricum foarte încet.

HIstoria.ro

image
DACICC-1 - Primul calculator electronic de fabricație românească
Pe strada Republicii din Cluj-Napoca se află vila care a aparținut celebrului arhitect al Clujului, Lajos Pákey.
image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.