Turnanta ucrainean─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 939 din 7 ÔÇô 13 aprilie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Descopăr, uimit, că, acum opt ani, am publicat în Adevărul un text despre problema ucraineană, provocat de un articol pe aceeași temă apărut în Die Welt. N-am cum să nu-l reiau...

De cur├«nd (martie 2014), a ap─ârut, ├«n Die Welt, un editorial al sociologului german Wolf Lepenies despre viitorul Ucrainei. Teza editorialului valorific─â, ├«n orizont european, analizele unui t├«n─âr istoric ucrainean, Andriy Portnov, cu care am avut ╚Öi eu prilejul s─â stau de vorb─â, vara trecut─â (2013), la Institutul de Studii Avansate din Berlin. E bine, atunci c├«nd ├«ncerci s─â ├«n╚Ťelegi situa╚Ťia unei ╚Ť─âri diferite de a ta, s─â acorzi o aten╚Ťie special─â localnicilor. S├«nt ├«ntotdeauna ÔÇô mai ales dac─â e vorba de oameni cultiva╚Ťi ÔÇô mai riguro╚Öi ├«n comentariile lor dec├«t reportajele curente de televiziune. Andriy Portnov ne atrage aten╚Ťia c─â istoria Ucrainei nu se epuizeaz─â ├«ntr-o unic─â ÔÇ×nara╚ŤiuneÔÇŁ: memoria ╚Ť─ârii e o memorie pestri╚Ť─â, o juxtapunere de ÔÇ×pove╚ÖtiÔÇŁ ╚Öi interpret─âri distincte, ├«n care e greu s─â separi dimensiunea ruseasc─â de cea propriu-zis ucrainean─â. Etnic vorbind, lucrurile s├«nt ├«nc─â ╚Öi mai complicate: la sf├«r╚Öitul secolului al XVIII-lea, Herder vorbea despre numeroasele ÔÇ×mici popula╚Ťii s─âlbaticeÔÇŁ care ocupau teritoriul ucrainean, cam ├«n felul ├«n care un amalgam asem─ân─âtor precedase constituirea civiliza╚Ťiei vechi grece╚Öti. Dar, pentru a r─âm├«ne la dihotomia fundamental─â ÔÇ×ucrainean-rusescÔÇŁ, s─â amintim echivocul semnificativ al noii monede ÔÇ×na╚ŤionaleÔÇŁ introduse de pre╚Öedintele Kucima, ├«nainte de ÔÇ×revolu╚Ťia portocalieÔÇŁ: bancnotelor li s-a dat un nume ucrainean (grivna), iar monedelor metalice ÔÇô nume rusesc (copeici). Distribu╚Ťia lingvistic─â a ╚Ť─ârii nu e, nici ea, u╚Öor de sistematizat. Portnov arat─â, cu argumente, c─â, ├«n Ucraina, faptul de a vorbi ruse╚Öte nu e, ├«n mod necesar, o dovad─â c─â e╚Öti rus (sau pro-rus).

Wolf Lepenies e de p─ârere c─â solu╚Ťia actualei crize ucrainene trebuie s─â porneasc─â tocmai de la recunoa╚Öterea lucid─â, nepartizan─â, a structurii multiple, diversificate a ╚Ť─ârii. Ucraina, spune el, nu ar fi bine plasat─â nici ├«n blocul ÔÇ×Rusiei MariÔÇŁ, dar nici ├«n acela al Uniunii Europene ╚Öi, cu at├«t mai pu╚Ťin, ├«n blocul NATO. Ea ar trebui s─â r─âm├«n─â o ÔÇ×turnant─âÔÇŁ, un interval, un ÔÇ×spa╚Ťiu de negociereÔÇŁ (ÔÇ×Trading ZoneÔÇŁ) ├«ntre cele dou─â lumi, o zon─â de trecere, de reciproc─â acomodare a Occidentului la Rusia ╚Öi a Rusiei la Occident. Un model echivalent ar fi, ├«n opinia savantului german, Turcia, a╚Öezat─â ╚Öi ea ├«ntre Europa ╚Öi lumea islamic─â, ╚Öi necesar─â tocmai pentru c─â are aceast─â pozi╚Ťie special─â, de mediator privilegiat. Putin gre╚Öe╚Öte, deci, c├«nd vrea s─â rusifice Ucraina, tot astfel cum Erdogan gre╚Öe╚Öte c├«nd vrea s─â islamizeze Turcia. Dar nici Uniunea European─â nu trebuie s─â mizeze pe ipoteza nerealist─â a prelu─ârii celor dou─â ╚Ť─âri ÔÇ×├«n sistemÔÇŁ.

├Än ce m─â prive╚Öte, ├«n ciuda vechii mele simpatii pentru Wolf Lepenies (f─âr─â de care n-a╚Ö fi putut ├«nfiin╚Ťa Colegiul Noua Europ─â din Bucure╚Öti), nu pot fi de acord cu rezonabila lui concluzie. ╚śi despre Rom├ónia s-a vorbit mereu ca despre o ÔÇ×turnant─âÔÇŁ ├«ntre Est ╚Öi Vest, ├«ntre Orient ╚Öi Occident. Avem, chipurile, prin har geopolitic, voca╚Ťie de ÔÇ×intermediariÔÇŁ. Misiunea noastr─â este ÔÇ×sintezaÔÇŁ. Am tr─âit ├«ns─â, pe pielea noastr─â, consecin╚Ťele acestei non-apartenen╚Ťe, ale acestei plutiri ÔÇ×concilianteÔÇŁ ├«n no manÔÇÖs land. ├Än lumea de azi, globalizarea face ├«nc─â ╚Öi mai dificil─â situarea ├«n afara oric─ârei defini╚Ťii. Nu orice ╚Ťar─â ├«╚Öi poate permite neutralitatea Elve╚Ťiei, bine protejat─â de vecin─ât─â╚Ťi pa╚Önice ╚Öi prospere, prosper─â ea ├«ns─â╚Öi, asumat─â amical, ca atare, de comunitatea continental─â. Ucraina st─â ├«ns─â ├«ntre un agresiv apetit imperial ╚Öi o sum─â de bune (╚Öi politicoase) inten╚Ťii europene. Salvatoare nu poate fi dec├«t o op╚Ťiune limpede. Nu o op╚Ťiune ├«ntre dou─â construc╚Ťii religioase (ca ├«n  cazul Turciei), ├«nte dou─â tipuri de bun─âstare (ca, s─â zicem, ├«n cazul Norvegiei), ci ├«ntre ÔÇ×normalitateaÔÇŁ valorilor democratice ╚Öi derapajul, mereu posibil, spre precaritate economic─â ╚Öi autoritarism. Ideea de a transforma Kievul ├«ntr-un loc de ├«nt├«lniri ÔÇ×diplomaticeÔÇŁ ├«ntre Moscova ╚Öi Bruxelles mi se pare oarecum candid─â ╚Öi neproductiv─â.

Altceva este, cred, demn de luat ├«n seam─â, din perspectiv─â rom├óneasc─â, ├«n criza ucrainean─â. Andriy Portnov crede c─â lucrurile au mers pe o cale gre╚Öit─â ├«nc─â de pe vremea ÔÇ×victoriosuluiÔÇŁ Iu╚Öcenko, ├«n a c─ârui guvernare s-au pus mari speran╚Ťe ├«n materie de modernizare, de reform─â politic─â ╚Öi administrativ─â etc. Or, ÔÇ×marea schimbareÔÇŁ anun╚Ťat─â ╚Öi sperat─â de toat─â lumea n-a avut loc. Ucraina ÔÇ×post-revolu╚Ťionar─âÔÇŁ s-a pr─âbu╚Öit sub corup╚Ťie ╚Öi incompeten╚Ť─â. Rezultatul? Nostalgicii ╚Öi pro-ru╚Öii au rec├«╚Ötigat teren ╚Öi ╚Öi-au transferat a╚Ötept─ârile ne├«mplinite asupra mamei Rusii ╚Öi a ÔÇ×├«ntreprinz─âtoruluiÔÇŁ Putin.

S─â facem un scurt exerci╚Ťiu de imagina╚Ťie. S─â zicem c─â ar exista, teritorial ╚Öi statal, dou─â Rom├ónii: una comunist─â, r─âmas─â sub Ceau╚Öescu (sau sub urma╚Öii lui), ╚Öi, al─âturi, una ÔÇ×european─âÔÇŁ, ÔÇ×post-decembrist─âÔÇŁ. ├Ämi este, din p─âcate, u╚Öor s─â-mi ├«nchipui c─â cei 46% din cet─â╚Ťenii Rom├óniei ÔÇ×noiÔÇŁ, care spun, azi, c─â era mai bine ├«nainte de 1989, ar fi spontan de acord ca Rom├ónia ÔÇ×vecin─âÔÇŁ, cea comunist─â, s─â ne ÔÇ×anexezeÔÇŁ. Ceau╚Öescu ar organiza un referendum, Uniunea European─â ar protesta ÔÇ×diplomaticÔÇŁ ╚Öi ar bloca fondurile c├«torva magna╚Ťi din ╚Ťara agresoare, dar pe str─âzi vor defila, ÔÇ×pacificÔÇŁ, c├«teva tancuri, iar poporul va saluta, cu entuziasm, sigur de buna lui alegere, revenirea la matc─â. Ar putea fi calificat─â o astfel de ac╚Ťiune ÔÇ×ceau╚Öist─âÔÇŁ drept brutal─â, nedreapt─â, abuziv─â? Nici vorb─â. Parc─â americanii n-au intrat ├«n Afganistan?

Pe scurt: corup╚Ťia ╚Öi incompeten╚Ťa ne-ar putea costa mult mai mult dec├«t ne imagin─âm. Nu doar o sc─âdere a nivelului de trai, ci o sc─âdere a capacit─â╚Ťii de a spera, de a opta, de a r─âm├«ne cu adev─ârat independen╚Ťi. Orice ╚Ťar─â administrat─â catastrofal devine o ilustrare tragic─â a vulnerabilit─â╚Ťii. Asupra oric─ârei ╚Ť─âri ├«n dezordine planeaz─â destinul unei UcraineÔÇŽ

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.