Trei frici

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 938 din 31 martie ÔÇô 6 aprilie 2022
Trei frici jpeg

De ce am vrut noi, esticii, s─â intr─âm ├«n NATO? Ca s─â agres─âm Rusia sub imboldul unei voin╚Ťe malefice a Occidentului, cum sun─â nara╚Ťiunea propagandei putiniste? Nicidecum.

Am vrut ├«n NATO ├«n primul r├«nd fiindc─â ne era fric─â de Rusia, chiar ╚Öi dup─â c─âderea URSS. O lung─â ╚Öi nefast─â istorie ne avertiza ├«mpotriva ambi╚Ťiilor unui imperiu. Ambi╚Ťii niciodat─â calmate cu adev─ârat. Ocuparea Poloniei ├«n 1939, r─âpirea Basarabiei ╚Öi a Bucovinei de Nord, invadarea Ungariei ├«n 1956, invadarea Cehoslovaciei ├«n 1968, amenin╚Ťarea cu invadarea Poloniei ├«n 1981 ÔÇô iat─â destule episoade nefaste din istoria relativ recent─â, asta pentru a nu mai aminti de secolele trecute. Dar cel mai r─âu a fost impunerea comunismului timp de 45 de ani, ├«n dispre╚Ťul ├«n╚Ťelegerilor convenite la Ialta ├«n 1944, prin care se garantau alegeri libere ╚Öi corecte ├«n Europa de Est. Chiar o Europ─â Central─â ╚Öi de Est neutr─â militar era, pe atunci, acceptabil─â; dar una bol╚Öevizat─â ÔÇô cu toate ororile care au decurs de aici ÔÇô a constituit o imens─â fraud─â istoric─â, de care Rusia ÔÇô mo╚Ötenitoarea legal─â a URSS ÔÇô r─âm├«ne responsabil─â. Iar ├«n momentul c├«nd Putin declar─â c─âderea URSS ÔÇ×cea mai mare catastrof─â geopolitic─â a secolului XXÔÇŁ, nu putem constata dec├«t c─â singura noastr─â ╚Öans─â de a supravie╚Ťui independen╚Ťi ╚Öi liberi a r─âmas alian╚Ťa occidental─â.

├Än al doilea r├«nd, am vrut ├«n NATO fiindc─â ne-a fost fric─â unii de al╚Ťii: o veche istorie conflictual─â, revendic─âri teritoriale ╚Öi na╚Ťionale reciproce agitau spiritele dup─â 1989: ungurii ╚Öi rom├ónii, ungurii ╚Öi slovacii, rom├ónii ╚Öi bulgarii, rom├ónii ╚Öi ucrainenii ÔÇô aproape fiecare avea ceva de repro╚Öat, de revendicat, de reclamat de la vecin. To╚Ťi aveam minorit─â╚Ťi care visau la ÔÇ×patria-mam─âÔÇŁ. To╚Ťi aveam agitatori na╚Ťionali╚Öti. Exemplul nefast al fostei Iugoslavii putea fi contagios. ├Äntr-o dezordine na╚Ťionalist─â care amenin╚Ťa s─â arunce ├«n aer Europa de Est la fel ca Balcanii de Vest, NATO a ap─ârut ÔÇô ╚Öi chiar a fost ÔÇô salvarea. ╚Ü─ârile candidate au trebuit s─â ├«ncheie tratate reciproce, revendic─ârile teritoriale fa╚Ť─â de vecini au trebuit abandonate sub cuvertura comun─â a alian╚Ťei. A urmat desigur ╚Öi admiterea ├«n UE, dar NATO ├«nsemna ╚Öi ├«nseamn─â p├«n─â azi, ├«n min╚Ťile esticilor, America: am vrut ÔÇ×umbrelaÔÇŁ mai mare ╚Öi mai puternic─â american─â ╚Öi numai apoi mult mai colorata umbrelu╚Ť─â european─â.

├Än sf├«r╚Öit, ├«n al treilea r├«nd, am vrut s─â intr─âm ├«n NATO, fiindc─â ne-a fost fric─â de noi ├«n╚Öine. Eram noi, esticii, ├«n anii ÔÇÖ90 ╚Öi chiar mai t├«rziu, nesiguri pe democra╚Ťia noastr─â de cur├«nd redescoperit─â ╚Öi pe care o parte ├«nsemnat─â a popula╚Ťiilor n-o ├«n╚Ťelegea. Oare avea ea s─â dureze, cu at├«t mai mult cu c├«t condi╚Ťiile economice erau adesea dificile ╚Öi oamenii nemul╚Ťumi╚Ťi? Adesea, tradi╚Ťiile na╚Ťionale nu favorizau nici democra╚Ťia, nici institu╚Ťiile liberale. ╚śi, din nou, desigur, prezen╚Ťa Rusiei ├«n proximitate, cu sistemul s─âu politic autoritarist, a reprezentat ├«ntotdeauna o amenin╚Ťare pentru aceste institu╚Ťii. Chiar dac─â NATO n-a cerut niciodat─â standarde democratice prea ├«nalte, spre deosebire de UE,  totu╚Öi m─âcar ne-a garantat o anumit─â stabilitate constitu╚Ťional─â ├«mpotriva riscului unei derive dramatice antidemocratice, ba chiar fascistoide ÔÇô care n-ar fi fost deloc imposibil─â ├«n ╚Ť─ârile noastre, bogate c├«ndva ├«n asemenea tradi╚Ťii.

A╚Öadar, aceste trei frici (de altminteri ├«ntre╚Ťesute) ne-au adus ├«n NATO: frica de Rusia, frica de vecini ╚Öi frica de noi ├«n╚Öine.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.