Tradiții ale învățămîntului autohton

Publicat în Dilema Veche nr. 1031 din 11 ianuarie – 17 ianuarie 2024
image png

Cu vreo șapte ani în urmă am publicat  în perspectivă memorialistică  textul de mai jos. Îl reiau, pentru că, la noi, „amintirile” au mereu un nimb de actualitate... „Parc-a fost ieri” e aproape totuna cu „parc-ar fi azi...”. Fapt e că problema învățămîntului, liceal și universitar, e, ineviabil, pe agenda „României educate”, dar mai degrabă ca o suită de întrebări și neliniști, decît ca o suită de răspunsuri... „Cultura” absolventului de azi are, adesea, o dimensiune tragi-comică, ilustrabilă cu numeroase „perle”. Din păcate, nici profesorii nu sînt întotdeauna scutiți de vesele derapaje... Iar politicieni preocupați să-și facă rost de o diplomă, la orice vîrstă și prin orice mijloace, nu ne lipsesc. „Pre-istoria” de mai jos nu are, în plus, decît contextul ideologic al partidului unic... Dar uneori și azi, dăruiți cu multipartitism, avem probe de continuitate...

E timpul să încep să povestesc. Pînă nu uit… Am întîlnit tot soiul de oameni, am trăit tot soiul de întîmplări, am auzit tot soiul de povești. Poate că vor avea un oarecare rost documentar, dacă le pun pe hîrtie. Iată, de pildă, o poveste pe care mi-a spus-o, demult, profesorul meu Dan Grigorescu, discipol, ca și Ion Frunzetti, ca și Edgar Papu, al lui Tudor Vianu (și, cred, asistent al lui pentru un timp). E vorba de un examen de literatură universală, cu Tudor Vianu ca examinator și un activist de partid drept candidat. Candidatul nu mai era chiar tînăr, dar avea nevoie de o diplomă universitară, ca să-și poată consolida locul de muncă și „dosarul sănătos” la o gazetă de propagandă a vremii, unde era un fel de șef. Profesorul, bine crescut și neînvățat cu asemenea situații, era puțin stingherit să ia la întrebări un tovarăș cam tomnatic, dar astea erau vremurile. Lucrurile s-au desfășurat astfel. 

– Tovarășe profesor, trebuie să vă spun, cinstit, că nu prea m-am pregătit.

Vianu (jenat și încurajator): – Ei, nu exagerați. Sînt sigur că, la vîrsta dvs., aveți suficiente cunoștiințe.

– Nu, nu, chiar nu m-am pregătit deloc…

– Pot înțelege că nu vă simțiți astăzi în formă. Nu-i nimic. Veniți la sesiunea din toamnă.

– Tovarășe profesor, cît să mai amîn? Am copii care au deja diplomă.

Vianu (încurcat): – Stimate tovarășe, îmi pare rău, dar nu aveți de ales decît între două variante: ori acum, ori la toamnă. Cum facem?

Candidatul cade pe gînduri și, după o matură reflecție, decide: „Acum!”. Din momentul deciziei, orice dubiu, precauție și nesiguranță dispar ca prin farmec. Omul e, brusc, stăpîn pe situație și pe competențele proprii. Profesorul îl invită să tragă un bilet, candidatul se execută, citește subiectele și comunică sec: „Primul subiect nu-l cunosc!” (primul subiect era „L. Tolstoi”). „Prin urmare, voi  trata subiectul 2!” Subiectul cu pricina era de tip „ghicitoare”: „Numiți cel mai mare poet romantic francez din secolul al XVIII-lea”. Răspunsul era gata făcut: în secolul al XVIII-lea există un singur poet racordabil (ca predecesor) romantismului: André Chénier. Dar candidatul știe mai bine. Răspuns ferm: „Cel mai mare poet romantic francez din secolul al XVIII-lea este Victor Hugo”. Întrebare ajutătoare din partea profesorului: „Stați puțin! De cînd pînă cînd ține secolul al XVIII-lea?”. Răspuns: „De pe la 1720 pînă pe la… 1792. A, nu, greșesc, pînă la 1789!”. „Și de la 1789 pînă la la 1792 ce e?” Candidatul, surîzînd pertinent: „Sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea!”. „Mă rog – suspină profesorul –, să trecem la primul subiect.” „Dar v-am spus că nu-l știu!” „Ei, glumiți, e vorba de Tolstoi, marele Tolstoi, nu se poate să nu știți despre cine e vorba.” Răspuns: „A, vă referiți la poetul simbolist, cel care a murit la Paris, înconjurat de prieteni!”. „Nu, iertați-mă, vă gîndiți, probabil, la celălalt Tolstoi, Aleksei, care a fost și poet (nu chiar simbolist…), a fost pe la Paris, dar s-a întors în URSS și a murit acolo.” „Înseamnă că m-am înșelat. Deci e clar că nu cunosc subiectul!” „Vă rog, mai gîndiți-vă puțin, nu se poate” –insistă generos Tudor Vianu. „E vorba de Lev Tolstoi, marele Tolstoi!” „Nu cumva e cel care a scris Anna Karenina!?” – reacționează, iluminat, candidatul. „Ba da, vedeți că știți? Despre el e vorba!” „Atunci cunosc!” – se liniștește preopinentul. „Dați-mi voie să vă prezint, mai întîi, pe scurt, intriga romanului: Anna Karenina era o femeie frumoasă, deșteaptă, dar fără studii superioare! (Vianu e perplex: nimic de zis, descrierea personajului este corectă!) Dînsa s-a căsătorit cu un tip care însă avea studii superioare! (Poți să zici că nu?). Bineînțeles că, în aceste condiții, menajul a avut de suferit. Eroina a fugit de-acasă, dar, avînd, totuși, un moral puternic, s-a angajat muncitoare într-o uzină!” Profesorul e la capătul puterilor: „Îmi pare rău, nu asta e intriga, nu așa se termină povestea…” „Nu?” – se întristează candidatul. „Înseamnă că fac o confuzie cu alt film.”

Ce vremuri! Evident, unele lucruri s-au schimbat. Nu prea mai avem profesori de talia lui Tudor Vianu. Dar „candidatul” din povestea de mai sus pare să fie, la noi, o figură perenă: are funcții importante, surîde larg – un adevărat campion al danturii – la televizor, știe să facă de toate: muncitor la Mecanică Fină, fotbalist, jurist, consilier prezidențial, ministru, șofer, senator etc. Un om de succes! Atîta doar că, din cînd în cînd, confundă istoria națională… cu alt film. Asta nu înseamnă că aplombul lui de figurant în orice scenariu politic de paradă are ceva de suferit… Parcă-l văd academician, autor al unui tratat despre felul în care unii falși eroi ai neamului au șubrezit forțele de apărare ale patriei, obligîndu-ne, de pildă, să ne batem cu turcii, cînd, de fapt, voiam să schimbăm un stăpîn cu altul: neamț, rus, austro-ungar – pe scurt, sorosist. În filmul activistului nostru, Churchill e, de fapt, Stalin, iar Stalin e, de fapt, Churchill. Și să mai terminăm cu victimizarea anticomuniștilor. Oricum, pușcăriile lor erau mult mai confortabile decît cele de azi. Puteau muri acolo liniștiți, nu ca bieții interlopi de azi, a căror eliberare umanitară e urgentă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Bătrân la urnele de vot Foto Arhiva Adevărul
De la like la vot: impactul rețelelor sociale asupra alegerilor din România
Alegerile prezidențiale se desfășoară într-un peisaj mediatic mult schimbat față de acum un deceniu. Rețelele sociale, precum Facebook, YouTube și TikTok, au transformat modul în care politicienii comunică și cetățenii interacționează cu aceștia.
papaleon jpg
George Simion Nicusor Dan castigatori ai primului tur, 4 mai 2025  Foto Inquam Photostos, jpg
Cum se pot promova candidații în campania electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale 2025
Campania electorală pentru turul II al alegerilor prezidențiale 2025, organizat pe 18 mai, începe după validarea rezultatelor din primul tur de scrutin și se încheie sâmbătă dimineața, 17 mai, la ora 7.00. Cei doi candidați trebuie să respecte mai multe reguli privind promovarea electorală.
taran camp prasit porumb sapa manual agricultura rudimentară foto shutterstock
Foștilor agricultori le-a venit rândul la recalculare: după 30 de ani de muncă primesc pensii de subzistență
Pensionarii care au lucrat doar în agricultură și s-au pensionat înainte de 2001 beneficiază în această perioadă de recalcularea pensiei în baza noii legi. Cuantumurile rămân foarte mici comparativ cu alte categorii de pensionari, chiar și după recalculare.
mocanita olteneasca jpg
Mocănița oltenească s-ar putea transforma într-un magnet pentru turiști! Traseul pe care cu toții vom dori să îl parcurgem
România este un adevărat cufăr de comori, atunci când vine vorba despre potențialul turistic. Iar acum, o linie ferată complet uitată de lume ar putea reveni la viață, transformându-se într-un adevărat magnet pentru turiști.
Satl Urșici din Hunedoara  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (19) JPG
Satele rătăcite între nori, în pragul dispariției, dar căutate de turiști. Cătunul „dacic” care atrage toate privirile
Numeroase sate de munte din România au ajuns la finalul existenței lor îndelungate. Cândva locuite de sute de oameni, cu școli și biserici, așezările au fost, treptat, învinse de timp. Astăzi, deși aproape pustii, au devenit locuri căutate de turiști.
George Simion și Calin Georgescu votează în Mogoșoaia, Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
De ce a votat diaspora română cu „fiul lui Georgescu”? Analiza unui vicepreședinte al Parlamentului European
Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a făcut un apel către clasa politică după primul tur de scrutin al prezidențialelor din 2024, să se schimbe pentru a nu risca să vină la putere „tatăl” candidatului Călin Georgescu.
medicamente jpg
Tratamente ieftine, dar inaccesibile. Medicamentele generice, blocate de stat
În România, tratamentele generice și biosimilare – medicamente esențiale pentru milioane de pacienți – sunt accesibile pe hârtie, dar blocate în practică.
Bacalaureat
Bacalaureat 2025: Modele de subiecte la Limba și literatura română – Ce trebuie să știe elevii
Elevii de clasa a XII-a se pregătesc intens pentru examenul de Bacalaureat 2025, iar modelele de subiecte publicate de Ministerul Educației sunt un instrument esențial în această perioadă. Pentru proba scrisă la Limba și literatura română, modelele de subiecte reflectă structura reală a examenului.