Toată lumea are dreptate

Publicat în Dilema Veche nr. 931 din 10 – 16 februarie 2022
Frica lui Putin jpeg

Să recunoaștem, aproape toată lumea e mulțumită de Omicron: antivacciniștii – fiindcă vaccinații și nevaccinații se infectează cam la fel de ușor (doar ne-au spus ei că vaccinurile nu folosesc la nimic); vacciniștii – că vaccinații se îmbolnăvesc grav mult mai puțin. Medicii sînt bucuroși că, în general, spitalele și secțiile ATI se umplu mai puțin decît înainte, chiar și într-o țară cu vaccinare insuficientă precum România. Populația e mulțumită că întrevede sfîrșitul pandemiei și va scăpa de „botniță”, politicienii se bucură că de-acum pot face stupidități fără să mai mimeze că ascultă de medici și epidemiologi, educatorii că școlile nu se vor mai închide etc. Dar unii comentatori cred că sînt, dintre toți, cei mai mulțumiți cetățeni: pot spune încîntați de sine că au avut mereu dreptate, atîta doar că n-au fost crezuți la timpul lor. Au spus ei că panica generală a fost exagerată; că guvernele – mai ales cele europene – au suprimat prea ușor libertățile; au insistat că, sub influența „dictaturii medicilor” (dar și a „cercurilor liberale”), s-au luat măsuri excesive, cum ar fi – oroare – certificatul verde la locul de muncă sau obligativitatea vaccinării. Ce dacă astfel, cică, au fost salvate vieți? Dar au fost cu adevărat salvate? La urma urmelor, oamenii oricum mureau din vreo cauză. Ce dacă spitalele au fost blocate cu bolnavii cu COVID, iar alți bolnavi nu s-au mai putut trata? Nu pot recunoaște deschis – corectitudinea politică îi împiedică, vai! – că, pentru ei, libertățile unora atîrnă mai greu decît viețile altora.

Oricum, oamenii respectivi sînt experți în toate: cunosc medicină, farmacologie și epidemiologie fără să le fi învățat – ceea ce-i un miracol mare cît, să zicem, mersul pe apă al lui Christos. Totuși ne-au spus ei marele adevăr. De exemplu: „Maniera în care a fost gestionată pandemia a avut legătură în mult mai mare măsură cu politica decît cu «știința» (care nici nu avea cum să tragă concluzii atît de ferme, așa cum s-a pretins în această perioadă, într-un timp atît de scurt și cu atîtea necunoscute de luat în calcul)” (Alexandru Lăzescu, pe Facebook). Pînă aici nu ne-am supăra excesiv și i-am ierta pentru că se arată prea sceptici. Ne-am mîhni puțin, dar ne-am resemna totuși că nu spun deschis că realizările și sfaturile „științei” (așa pripită cum va fi fost și pusă între ghilimele) au salvat sute de mii (poate milioane) de vieți prin vaccinarea rapidă în special, dar și prin măsurile, chipurile, „liberticide” de protecție (mască, distanțare, carantine). Sîntem prea bătrîni ca să ne mai scandalizăm excesiv dinaintea atîtor omisiuni rău intenționate. Lucrurile devin totuși greu tolerabile abia cînd comentatorul respectiv se întreabă, vag justițiar, în final: „Întrebarea este dacă vor fi costuri pentru cei ca Anthony Fauci sau Jurma & co de la noi”.

În neghiobia mea, eu înțeleg de aici că medicii de pretutindeni, care ne-au atenționat insistent pe noi și guvernele despre pericolele COVID, care au vorbit, au explicat, au promovat vaccinarea și măsurile profilactice sociale, tocmai ei ar trebui să plătească. Poate să fie dați afară din slujbele lor bănoase. Poate e bine să fie ostracizați, supuși oprobriului public, eventual chiar judecați. În schimb, pesemne că e cazul să fie premiați, recompensați corifeii antivacciniștilor, precum Olivia Steer sau doctorul Astărăstoaie, dar și regimentele luptătorilor pentru libertate care au promovat teza că pandemia a fost inventată sau măcar „utilizată” de „elitele mondiale/liberale” ca să restrîngă drepturile civile – ceea ce, firește, de mult acelea urmăreau, căci sînt destui pentru care este un truism că „elitele” vor să distrugă națiunea, familia, creștinismul, la pachet cu toate libertățile mari, mici și medii, în numele edificării monstruosului stat mondial.

Sigur, am putea și noi să-i rugăm pe statisticieni și pe infecționiști să ne repete mai apăsat cîți oameni ar fi putut fi salvați în România, de exemplu (mai ales în lunile valului Delta, dar și acum, sub domnia ceva mai blîndului Omicron), dacă mult hulitul certificat verde la locul de muncă ar fi fost introdus vara sau chiar toamna trecută. Am putea să-i rugăm să explice mai apăsat că mortalitatea COVID în România, raportată la numărul infecțiilor, a fost mult mai mare decît în Europa de Vest (chiar și acum e de vreo trei ori mai mare decît în Franța). Pe scurt, ar fi cazul ca „știința” să ne spună că oameni care puteau fi salvați au murit fiindcă niște comentatori semidocți și aroganți, urmați de o armată de postaci fanatici, au difuzat și viralizat conștiincios teamă, coronascepticism, teorii conspiraționiste despre „elitele liberale”, populisme ridicole. Au îmbolnăvit mintea a milioane de conaționali (două treimi dintre români cred că pandemia de COVID a fost „inventată” de „elitele mondiale”, spre a controla populația, spune un recent sondaj de opinie INSCOP). Dar pe alții, zeci, sute de mii, indirect i-au îmbolnăvit fizic și omorît și cînd putea fi salvați.

Desigur că faptic nu va răspunde nimeni pentru nimic. Nici aceștia despre care am vorbit, nici alții ca ei – nimeni. Cît despre cercetarea conștiințelor proprii – să fim modești: nu sîntem toți convinși că am avut întotdeauna, cu monotonie, dreptate, atîta doar că lucrurile au mers rău, fiindcă, vai, n-am fost ascultați?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.