ţinerea de minte
"În Odiseea, Ulise întîlneşte în peregrinările lui un popor ciudat, lotofagii, consumatorii de lotus, plantă ce, credea Homer, oferă balsamul uitării. Dar uitarea este, dacă ne gîndim bine, antipodul - nu antidotul - civilizaţiei. De aia nu avem noi cei 700 de ani de acasă, pentru că halim lotus; nu costă la noi mult, pentru că se găseşte pe toate drumurile, la toate răscrucile (istoriei), pe toate bărăganele - păpădia e lotusul nostru naţional. Cu atîta ciorbă de lotus, am uitat şi de cei 50 de ani de teroare comunistă, şi de criminalii care ne-au umilit, cînd nu ne-au distrus vieţile şi ne-au mutilat sufletele; memoria cere continuitate în efort, iar noi românii credem că singurul efort ce trebuie să facem este acela de a supravieţui prin uitare. O imbecilă îmi spunea odată, într-un extaz de justificare a patriotismului laş, că Ťnoi de aia nu avem disidenţi şi samizdat, pentru că, dragă, noi iubim prea mult viaţa!». Viaţa cu ciorbă de păpădie.." (Gelu Ionescu, Covorul cu scorpioni , Editura Polirom, 2006)
