ţinerea de minte
"Portretul-robot al bărbatului tînăr din anii '50 arată cam aşa: un lungan cu ciuf destul de mare pieptănat cu îngrijire pe spate şi dat cu briantină, proaspăt bărbierit şi stropit cu colonie ieftină, într-un sacou lălîu din care se iţeşte cămaşa şifonată cu vîrfurile gulerului îndoite în sus din lipsa balenelor (acestea aveau şi ele să apară, îmbunătăţind aspectul general, dar ceva mai tîrziu); fix la mijlocul acestui guler încheiat straşnic pînă la ultimul nasture, un nod cît unghia degetului mare - moda, deh - prefaţează o aşa-zisă cravată, mult prea subţire, semănînd izbitor cu o sfoară mai acătării. Şi cînd te gîndeşti că după asemenea specimene suspinau fetele!" (Mihai Cantuniari, fragment din Jurnalul intitulat Îmbătrînind tăcut pe canapele roase , în România literară nr. 48/2005)
