Teme „riscante” ale dezbaterii religioase

Publicat în Dilema Veche nr. 950 din 23 – 29 iunie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

Strămutat din spațiul ales al Mînăstirii Stavropoleos într-o smerită, dar primitoare căsuță din Periș, Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse. „Neconvențional”, în sensul că are curajul să pună în discuție afirmații, strategii, politici și dogme radicale ale ierarhilor „oficiali”, asumîndu-și consecințele canonice ale analizelor sale. După ce, încă din 2009, a fost susținător și colaborator al viitorului Patriarh Kiril, a plătit unele riscante convingeri și declarații publice cu interdicția de a sluji, interdicție consemnată într-un decret din aprilie 2020. N-am nici competența, nici intenția să dezbat „corectitudinea” religioasă a tezelor lui Andrei Kuraev. Dar sînt înclinat să fiu solidar, stilistic și hermeneutic, cu un fel de a gîndi viața Bisericii cuviincios, dar fără înțepeneală oarbă, fără refuzul interogației, fără dispreț „instituțional” față de spiritul vremii, față de bogăția imprevizibilă, greu sistematizabilă, a Duhului. În termenii lui Andrei Kuraev, e esențială „necesitatea unei culturi a credinței, asociată cu o cultură a gîndirii”, precum și o confruntare liberă cu problematica modernității...

Pentru informarea cititorului și pentru stimularea reacției sale libere, am ales, dintre textele primite, cîteva pasaje pe tema instituționalizării credinței și pe aceea a filetismului.

Orice opțiune omenească, orice idee, experiență sau sentiment asumate cu autenticitate înclină să se confirme, să se impună, prin instituționalizare. E firesc, dar nu lipsit de riscuri. Instituționalizarea implică reguli, exigențe procedurale, reflexe comportamentale, autoritarism, prestigiu supra-individual. Uneori însă, aceste „anexe” în aparență „formale” tind să geometrizeze ceea ce nu e geometrizabil, să convertească spontaneitatea în obligație, să transforme dinamismul lăuntric în convenție, în protocol. Un exemplu la îndemînă ar putea fi, de pildă, transformarea iubirii în căsătorie... Adică instituționalizarea unui afect tainic, transformarea lui în contract administrativ. La fel, instituționalizarea credinței în rigoare bisericească. Știu! Nu se poate fără, dar e preferabil să fii prevenit și precaut, avînd mereu în minte posibilele efecte colaterale ale „schematizării” autoritare. „Simfonia” bizantină dintre Biserică și stat poate duce la o ilicită schimbare a rolurilor. Și, cum a spus-o și un teolog occidental, putem ajunge să uităm că nu lumea e făcută pentru Biserică, ci Biserica pentru lume... Andrei Kuraev a intrat în dezacord cu administrația Bisericii în 2010, cînd Patriarhul Kiril a propus spre dezbatere proiectul unui document privind „atitudinea blasfematoare a presei laice”. Andrei Kuraev: „Acest proiect făcea referire la împăratul Iustinian și la decizia Sinodului de la Trullo, care amenința cu pedepse întru totul pămîntești pe cei care insultau Cerul. Drept consecință, documentul, în ansamblul său, suna ca o amenințare: «Vom găsi o formă de dreptate polițienească pentru detractorii noștri!».” „Pentru ce – se întreabă Kuraev – să îi înspăimîntăm pe oameni cu aceste lucruri astăzi, pentru ce Biserica trebuie să acționeze ca o instanță represivă? Nu știam atunci că aceasta era strategia de fond a patriarhului Kiril.” Un bizantinolog ca Aleksandr Kajdan nu ezita să observe că acest tip de atitudine e, oarecum, o moștenire discutabilă a Bizanțului... (Dar ar fi nedrept să uităm și unele procedee „apologetice” apusene, pentru care arderea pe rug, tortura, excomunicarea au putut fi instrumente curente ale Inchiziției...)

Instituționalizarea implică – spune Kuraev – și un accent aparte asupra ideii de ierarhie, sursă curentă a „violenței în viața Bisericii ortodoxe: puterea episcopului asupra clerului; puterea patriarhului asupra episcopilor (inclusiv străini și ucraineni); cenzura Bisericii asupra vieții și culturii laice...”. Alt citat: „...în cultura ortodoxă, minciuna politică proferată de episcop (patriarhul) nu este considerată un păcat, ci o formă de înțelepciune pastorală. Pentru binele Bisericii, este permis să placi nu știu cărui tiran.”

Trecem la „filetism”, erezia condamnată de Sinodul de la Constantinopol în 1872. Andrei Kuraev precizează, pe bună dreptate, că nu e „erezie” ca o biserică locală să vrea să aibă preoți și ierarhi din propria comunitate sau să insiste pe folosirea limbii proprii în practica rituală. Erezia constă în supralicitarea virtuților etnice în discursul „religios”, sentimentul că dialogăm întotdeauna cu „alte neamuri” de pe poziții de superioritate. Așa se naște mitologia „lumii ruse”, confuzia, pernicioasă, dintre iradierea mistică și expansiunea politico-militară, justificarea agresiunii printr-o retorică a „operațiunii speciale” de întrajutorare...

Kuraev: „În psihologia ortodoxă există o contradicție internă între autopoziționarea lui «eu» și a lui «noi». Pentru sine, fiecare ortodox individual trebuie să se considere drept «persoana cea mai păcătoasă și mai rea de pe Pămînt». Dar «noi» este obiectul unei sancta superba, a unei sfinte, legitime, mîndrii. «Noi, ortodocșii», «Biserica noastră» sîntem infailibili și sfinți.” E o formă de autoidealizare, asemănătoare, din păcate, cu autopercepția „idealistă” pe care, în vremea comunismului, o avea partidul față de sine. Altfel spus, individului i se atrage atenția că a și-o lua în cap, a se situa deasupra tuturor e „slavă deșartă”, dar nu se pune nici o clipă problema că aceeași atitudine la nivel etnic e și ea „slavă deșartă”. Și tot așa...

Precizare: A nu se citi Kuraev sau comentariile mele cu încruntătura morocănoasă cu care se întîmpină, de obicei, „răzvrătiții” neîmbisericiți. E vorba, dimpotrivă, de un interes terapeutic pentru o imagine a Bisericii pe potriva anvergurii ei reale și a misiunii ei lumești.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: