Tem─â cu varia╚Ťiuni

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Frica lui Putin jpeg

Ceea ce mai mult ╚Öi mai mult ├«mi provoac─â dezn─âdejdea c├«nd v─âd ├«nt├«mpl─ârile recente din politica noastr─â nu s├«nt faptele ├«nsele, nici acuza╚Ťiile, nici chiar insultele, de╚Öi ele adesea s├«nt ur├«te. Nici m─âcar nu m─â mai impresioneaz─â a╚Öa de mult faptul c─â protagoni╚Ötii principali par s─â ignore aproape cu totul ├«n fapt marile suferin╚Ťe ╚Öi sup─âr─âri ale oamenilor la vremea unei pandemii foarte departe ├«nc─â de a fi dep─â╚Öite. (M-am blindat deja de ani buni contra nesim╚Ťirii politicienilor.) Toate acestea s├«nt rele destul, dar ├«n sine n-ar putea r─âpi speran╚Ťa unui progres, dup─â ÔÇ×r─âzboiÔÇŁ, a unei lec╚Ťii ├«n fine asimilate ÔÇô poate nu ├«n imediat, dar m─âcar peste c├«teva luni sau ani.

Nu, lucrul cel mai sumbru mi se pare sentimentul de d├ęj├á-vu. Asist─âm cel pu╚Ťin noi, cei mai ├«n v├«rst─â, la o reprezenta╚Ťie ÔÇô devenit─â adesea fars─â de b├«lci, spectacol cu saltimbanci mediocri ÔÇô repet├«ndu-se iar ╚Öi iar, cu mici variante conjuncturale ╚Öi de personaje. Actori mai buni sau mai r─âi intr─â sau ies ├«n roluri parc─â prestabilite. Tem─â cu varia╚Ťiuni. Anii 1990, 2000, 2010 chiar stau m─ârturie. Ce vedem mereu? Dup─â ani de lupt─â politic─â ╚Öi civic─â contra marelui partid de st├«nga, ajuns prea corupt, sl─âbit ╚Öi discreditat, ├«n fine o coali╚Ťie ÔÇ×de centru-dreaptaÔÇŁ ajunge la putere, purtat─â pe balonul unor imense a╚Ötept─âri. Lumea a╚Öteapt─â reforme, coreren╚Ť─â, viziune. A╚Ö! Dup─â un timp nu prea lung, ├«n╚Ťelegerea dintre alia╚Ťi ├«ncepe s─â se destrame ╚Öi coeren╚Ťa visat─â devine o amintire. Protagoni╚Ötii ÔÇô p├«n─â de cur├«nd alia╚Ťi ╚Öi prieteni politici ÔÇô ├«╚Öi proptesc m├«inile ├«n beregatele celorlal╚Ťi, mai ceva ca ╚Öu╚Ťii din ganguri. ├Ä╚Öi car─â pumni de zor ╚Öi se lovesc peste, dar mai ales sub centur─â. ╚śi mereu reapar acelea╚Öi roluri principale, jucate mai bine sau mai r─âu de actorii momentului.

Avem mereu rolul cuiva care se crede Mesia, ÔÇ×vindec─âtorulÔÇŁ major al societ─â╚Ťii. Megalomania sa nu e dublat─â dec├«t de amatorism politic ╚Öi inadecvare administrativ─â. ├Än trena lui umbl─â numero╚Öi adep╚Ťi, altminteri foarte de calitate, dar care se las─â am─âgi╚Ťi de aparen╚Ťe. P├«n─â la urm─â pierde, e aruncat afar─â ╚Öi se declar─â ÔÇ×├«nvins de sistemÔÇŁ, iar un cor de bocitoare ├«i pl├«ng sacrificiul ╚Öi jur─â r─âzbunare. ├Äntr-un alt rol e cineva care are complexul inferiorit─â╚Ťii, nu foarte rar la liderii mici de statur─â. Nesigur pe sine ╚Öi ambi╚Ťion├«nd s─â-╚Öi domine partidul, uzeaz─â impulsiv de puterea pe care o are ╚Öi, ├«n loc s─â panseze r─ânile unor orgolii r─ânite, toarn─â sare peste ele. ├Än spatele megalomaniei unuia ╚Öi al complexului celuilalt se str├«ng o╚Ötile partidelor respective, de╚Öi ambele ╚Ötiu bine c─â ar fi avut r─âzboaie mult mai serioase de dus ├«n acel moment ╚Öi adversari mult mai autentici. Dar se cred obligate de o solidaritate de ga╚Öc─â s─â reac╚Ťioneze excesiv ╚Öi s─â taie pun╚Ťile colabor─ârii. De╚Öi to╚Ťi ├«n╚Ťeleg bine c─â cearta lor conduce direct la naufragiul ambelor p─âr╚Ťi, dau impresia unor somnambuli, incapabili s─â se trezeasc─â ├«nainte de a c─âdea de pe acoperi╚Öul pe care umbl─â. Prevaleaz─â o logic─â a suspiciunii reciproce de tr─âdare ╚Öi pactizare cu ÔÇ×adversarulÔÇŁ, a╚Ť├«╚Ťat─â desigur de pres─â. Sigur, se mai ├«ncheie uneori mici armisti╚Ťii (cum probabil c─â se va mai ├«nt├«mpla ╚Öi acum), dar r─âzboiul se reia peste c├«teva s─âpt─âm├«ni sau luni, p├«n─â c├«nd coali╚Ťia se face praf, iar marele partid de st├«nga, chipurile reformat ╚Öi ├«n╚Ťelep╚Ťit, redevine arbitrul situa╚Ťiei de criz─â general─â, ├«nainte de a prelua direct puterea. ├Äntre timp ap─âruser─â ╚Öi ni╚Öte personaje ├«n rolul bufonului, g─âl─âgioase, puse pe scandal, ╚Öovine ╚Öi conspira╚Ťioniste, care se umfl─â electoral imens la un moment dat, ├«n bun─â m─âsur─â pe seama naufragiului celor ÔÇ×buniÔÇŁ. Ele s├«nt distribuite ├«n rolul, ╚Öi el prestabilit parc─â, al extremistului.

V─â rog s─â pune╚Ťi dumneavoastr─â nume pe roluri ╚Öi s─â preciza╚Ťi coresponden╚Ťele ├«ntre personajele care azi se perind─â pe la televiziuni ╚Öi fac post─âri pe Facebook ╚Öi cele de ieri sau de alalt─âieri, care se foloseau ╚Öi ele de televiziuni, dar ╚Öi de ziarul tip─ârit. Tehnologiile se schimb─â, vie╚Ťile noastre se trec, dramele individuale se consum─â cu folos sau nu. Dar ├«n politica ╚Ť─ârii, totul pare c─â se ├«nv├«rte ├«n cerc: mereu ÔÇ×noiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×ai no╚ÖtriÔÇŁ sper─âm la reforme decisive, mereu le l─âs─âm neterminate, mereu c─âdem ├«nvin╚Öi ÔÇ×de sistemÔÇŁ, mereu ÔÇ×reformi╚ÖtiiÔÇŁ, ÔÇ×democra╚ŤiiÔÇŁ, ÔÇ×europeniiÔÇŁ se ├«ncaier─â ca orbii, ├«╚Öi aplic─â lovituri de b─âie╚Ťi de cartier, se probozesc ├«n sudalme de mahala, se acuz─â de tr─âdare ╚Öi de pactizare cu adversarul. Publicul se ├«mparte, prietenii se ceart─â, taberele devin ireconciliabile. ├Än realitate, ╚Öi unii, ╚Öi al╚Ťii am mizat gre╚Öit, iar fructul t├«rziu este, mereu, am─âr─âciunea, c├«nd nu cinismul. ╚śi mereu, chiar dac─â pierd unele b─ât─âlii, ÔÇ×ceilal╚ŤiÔÇŁ c├«╚Ötig─â inevitabil. Iar bufonii au ╚Öi ei parte de un mare succes de etap─â, spre disperarea noastr─â. De aceea am ajuns s─â putem prezice finalul ╚Öi unele ├«ntors─âturi importante ale intrigii. Surprizele s├«nt tot mai rare. Ne-am s─âturat. Am vrea s─â ie╚Öim din sal─â, dar e imposibil. ├Än teatrul ─âsta prost, care nu ╚Ötie dec├«t s─â rejoace la nesf├«r╚Öit o singur─â fars─â, avem abonament obligatoriu.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.