Telefonul mobil

Publicat în Dilema Veche nr. 988 din 16 martie – 22 martie 2023
Frica lui Putin jpeg

Gîndiți-vă cum ar fi să vă pierdeți sau să vă distrugeți telefonul mobil: deodată ați pierdut toate adresele de e-mail, toate numerele de telefon, postările, pozele și toate conversațiile pe WhatsApp (dacă n-ați fost prudenți să vă faceți back-up-uri), ca să nu mai vorbim despre parolele pe care eventual le-ați „ascuns” prin vreun cotlon al memoriei telefonului. Vă veți chinui zile și săptămîni întregi să refaceți ce se mai poate recupera, veți apela la prieteni și la cunoștințe să vă ajute, pe scurt, aveți un dezastru. E și mai rău dacă momentul fatidic vă prinde departe de casă. Puține „mici dezastre” sînt mai de temut pentru omul contemporan! Și asta, în mare parte, din cauza dependenței în care ne ține acest mic instrument: memoria noastră care, altădată, era obișnuită să țină minte chiar și zeci de numere de telefon fix (ca să nu mai vorbim despre ajutorul dat de agendele scrise sau de cartea clasică de telefon), astăzi abia dacă mai știe numărul propriu și, poate, încă unul sau două numere. 

Dar telefonul mobil trebuie încărcat mereu la priză și, chiar dacă nu l-ai pierdut, se întîmplă să nu-l mai poți folosi în cazul unei pene prelungite de curent. Altfel stăteau lucrurile cu telefoanele fixe cu disc de pe timpuri: acelea funcționau fără legătură la rețeaua electrică. Erau mai autonome ele, dar și noi eram astfel, cei care le utilizam pe vremea aceea. Ce vreau să sugerez este că, de la deceniu la deceniu, dependența noastră materială, mentală, psihică, socială de „rețele” a crescut, iar față de secolele trecute s-a amplificat nemăsurat de mult: sîntem mulțumiți și ne simțim stăpînii universului, atîta timp cît avem curent electric, Internet, apa caldă și rece, gaz, se strînge gunoiul și cît timp avem în stare bună cîteva device-uri indispensabile. Altminteri, ne aflăm numai cu un pas înaintea Apocalipsei: într-un black-out nu mai poți comunica, nu mai ai apă sau încălzire, nu mai ai lift, nu poți cumpăra de la magazine nimic (casele, fiind electrice, nu mai funcționează), nu mai poți face plăți online etc. Îmi veți spune că lucrurile se rezolvă totuși și că pînă și ucrainenii, cu centralele electrice bombardate de ruși, au supraviețuit (cu ajutor occidental, însă) și au trecut peste iarnă. Desigur, dar ceea ce se arată aici e enorma noastră dependență.

Slăbirea memoriei noastre, care nu mai trebuie să rețină numere de telefon și nici alte date de utilitate imediată, inclusiv tabla înmulțirii (fiindcă le găsim pe Internet îndată), are probabil și consecințe mai îndepărtate: universul nostru mental, tot mai alcătuit din fragmente de informație moartă extrasă online și format tot mai mult fără susținerea memoriei vii, devine tot mai dezlînat, neconectat, haotic. Și nu doar memoria numerelor sau abilitatea de a calcula sînt afectate: treptat se constată că nu mai e nevoie de cultură generală, căci avem Google și Wikipedia, nu mai trebuie să știm limbi străine, căci traduce Google în locul nostru (mizerabil, adesea, dar ce contează?). Munca sau școala online din timpul pandemiei (cu care unele instituții, precum Universitatea București, par a se fi obișnuit prea mult) ne-au dezvățat  de relații sociale și au părut a sugera unora că relația directă, omenească între două sau mai multe inteligențe vii este dispensabilă. De curînd am aflat că nici nu mai trebuie să compunem eseuri școlare sau chiar articole, în reviste științifice, deoarece inteligența artificială, bine ghidată de algoritmi ascunși, se poate însărcina cu asta în locul nostru. Nu-s departe timpurile cînd o pană de curent mai prelungită ne va lăsa nu numai fără memorie, dar și imbecili. 

E adevărat că, fiind o ființă foarte socială, omul a avut dintotdeauna mari dependențe. Aristotel spunea că numai fiarele și zeii pot fi singuri și autosuficienți. Nu și oamenii. Cu toate astea, dacă s-ar cere să descriu maximum de lapidar tendința principală a modernității (începînd de prin secolele XVII-XVIII), aș spune: dependență mereu mai mare, în extensie și în profunzime. 

Într-adevăr, dependența inventată treptat de moderni cuprinde: sistemele de înregistrare a stării civile, școala obligatorie, sistemul bancar, sistemul medical național, unificarea politică și administrativă, comerțul național și internațional, sistemele moderne de taxe și impozite, asigurările, serviciul militar și cel civil, aparatul de distribuire a justiției, rețeaua de șosele, căile ferate, rețelele electrice, media etc. Pe măsură ce omul modern a trăit mai bine, mai mult, mai sănătos, în aceeași măsură a devenit mai dependent de state, de multinaționale, de rețelele dezvoltate de acestea, de instituții, de sisteme complexe de administrare a informațiilor. Să nu se creadă că văd cine știe ce plan malign aici: dimpotrivă, de cele mai multe ori, scopul a fost bun, intențiile onorabile, iar acest uriaș Leviathan care este societatea modernă și-a exercitat dominația benign, în aclamațiile cvasigenerale. Și, de fapt, nu el a dorit să ne subjuge, ci noi, oamenii, ne-am pus de bunăvoie și chiar cu entuziasm în dependența lui în schimbul comodității, sănătății, plăcerii, îndestulării, sănătății, vieții mai lungi, ba chiar al speranței de a scăpa o parte a umanității de mizeria milenară. A meritat schimbul? De ce nu?

Faust s-a vîndut diavolului pentru o clipă de fericire autentică; noi – mai puțin năzuroși sau înțelepți, dar mai norocoși – ne-am predat diavolului pentru a deveni tot mai mult niște vietăți dependente. Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil. Și nu reușim nici măcar să ne scandalizăm cu adevărat!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Dan Negru, revoltat că prețul de intrare la Castelul Peleș este mai mare decât cel de la Versailles: „Regalitatea a dat-o în gard” VIDEO
Dan Negru a postat un filmuleț pe paginile sale de socializare în care arată că este mai scump să vizitezi Castelul Peleș, decât Palatul Versailles, al regilor Franței.
image
Detalii tulburătoare din dosarul polițistului omorât în timpul unei vânători ilegale. Cum a vrut inculpatul să ascundă fapta
Un tânăr polițist din București a murit după ce a fost împușcat în urma unei partide de vânătoare fără autorizație. Bărbatul care l-ar fi împușcat accidental a fost condamnat, dar nu și-a recunoscut faptele
image
Localnicii din „Toscana României”, călare pe biciclete electrice în loc de cai. Detaliile unui program turistic special FOTO
O regiune din Vâlcea, aflată pe faimosul traseu din Ținutul Vinului de Drăgășani, a accesat un proiect pe fonduri europene prin care a achiziționat 60 de biciclete electrice off-road pentru șase localități, menite să fie închiriate

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.