S├╝rd├╝r├╝lebilirlik

Publicat în Dilema Veche nr. 624 din 4-10 februarie 2016
Ce ┼čtii s─â faci? jpeg

Cuv├«ntul turcesc pe care l-am pus ├«n titlu ├«nseamn─â ÔÇ×sustenabilitateÔÇť. LÔÇĹam ales mai ├«nt├«i pentru c─â e o dovad─â conving─âtoare a globaliz─ârii. Odat─â ajuns la mod─â, orice cuv├«nt, din orice parte a lumii, devine universal valabil. ├Än subtext, sugerez ╚Öi c─â, pentru mine ╚Öi pentru genera╚Ťia mea, termenul ÔÇ×sustenabilitateÔÇť e oarecum exotic: nu ne e mai la ├«ndem├«n─â dec├«t termenul turcesc care ├«l traduce. Am tr─âit f─âr─â el p├«n─â pe la mijlocul anilor ÔÇÖ80, c├«nd a fost pus pe pia╚Ť─â. Nu avem, cred, un echivalent rom├ónesc care s─â exprime laconic sensul acestui termen englezesc, ├«n afar─â de simpla lui copie (ÔÇ×sustenabilitateÔÇť). Dac─â am ├«n╚Ťeles bine, e vorba de efortul de a g├«ndi lucrurile pe termen lung: a nu pune ├«n pericol resursele planetei printr-o suprautilizare iresponsabil─â, a respecta echilibrul firesc dintre economie ╚Öi biosfer─â (de aceea, conceptul e folosit abundent ├«n cercurile ecologiste), a nu practica dezl─ân╚Ťuit consumul, ├«n dauna acumul─ârii ╚Öi a menaj─ârii rezervelor. Se vorbe╚Öte ╚Öi despre ÔÇ×solidaritate intergenera╚Ťional─âÔÇť, adic─â despre datoria de a l─âsa mo╚Ötenire o ambian╚Ť─â confortabil─â ╚Öi celor ce vin dup─â noi. Cred c─â exist─â totu╚Öi, ├«n limba rom├ón─â, o formul─â care parafrazeaz─â destul de exact sensul cuv├«ntului englezesc: ÔÇ×s─â nu te ├«ntinzi mai mult dec├«t ├«╚Ťi e plapumaÔÇť. Prin urmare, s─â-╚Ťi cuno╚Öti limitele, limitele tale ╚Öi ale mediului ├«n care tr─âie╚Öti, s─â nu fii risipitor, necugetat, nerezonabil.

S├«nt, fire╚Öte, de acord c─â e bine s─â iei ├«n calcul procentul de ÔÇ×sustenabilitateÔÇť pe care ├«l ├«ng─âduie orice ├«ntreprindere omeneasc─â. S─â te g├«nde╚Öti, cum se spune, de dou─â ori ╚Öi s─â tai o dat─â. S─â nu te repezi, s─â nu produci daune, s─â nu privilegiezi beneficiul imediat pe seama durabilit─â╚Ťii, a securit─â╚Ťii de perspectiv─â. Dar am de pus, totu╚Öi, o pedal─â relativizant─â pe transformarea sustenabilit─â╚Ťii ├«ntr-un soi de obsesie apocaliptic─â, ├«ntr-un cult valabil ├«n mod absolut, la orice nivel.

Mai ├«nt├«i, am convingerea c─â planeta P─âm├«nt e mai viguroas─â ╚Öi mai imaginativ─â dec├«t noi. Sigur c─â nu e cazul s─â ne culc─âm pe-o ureche ╚Öi s─â l─âs─âm totul ├«n seama ÔÇ×naturiiÔÇť. Dar ╚Ötiu c─â de la Platon ├«ncoace, trec├«nd prin hermetismul renascentist ╚Öi prin romantismul german, a circulat ideea integrit─â╚Ťii organice a planetei noastre: P─âm├«ntul e o fiin╚Ť─â vie, o vietate, cu metabolism propriu, cu reflexe de ap─ârare proprii, cu neb─ânuite capacit─â╚Ťi de autoreglare. ├Än anii ÔÇÖ60, doi oameni de ╚Ötiin╚Ť─â (biochimista Lynn Margulis ╚Öi biofizicianul James Lovelock) au emis a╚ÖaÔÇĹnu┬şmita ÔÇ×Gaya HypothesisÔÇť (Gaya, Geea e zei╚Ťa greac─â a P─âm├«ntului), conform c─âreia trebuie s─â lu─âm ├«n calcul un anumit biodinamism al planetei (f─âr─â leg─âtur─â cu vreo variant─â de ÔÇ×animismÔÇť), de natur─â s─â omogenizeze, printr-un soi de ÔÇ×mecanic─â fin─âÔÇť, tensiunile ei intime. Se pot da diferite exemple care s─â ilustreze aceast─â ipotez─â: procentul constant de sare din compozi╚Ťia m─ârilor, egalitatea relativ─â dintre num─ârul b─ârba╚Ťilor ╚Öi al femeilor (f─âr─â de care ÔÇ×sustenabilitateaÔÇť speciei ar fi ├«n pericol), ├«mp─âduririle spontane din cutare zon─â a Africii, la scurt timp dup─â desp─âduririle vio┬şlente din jungla Amazonului etc. S├«ntem prin╚Öi, cu alte cuvinte, ├«ntr-un ÔÇ×sistemÔÇť care func╚Ťioneaz─â cvasiautomat spre a se men╚Ťine (ceea ce nu exclude, e drept, eliminarea ÔÇ×spontan─âÔÇť a eventualilor agen╚Ťi perturbatori, fie ei ╚Öi cei apar╚Ťin├«nd speciei umaneÔÇŽ). Fa╚Ť─â de o alc─âtuire de asemenea anvergur─â, precau╚Ťiile unor ÔÇ×preo╚ŤiÔÇť ai ÔÇ×economiei durabileÔÇť care ne ├«nva╚Ť─â s─â ├«nchidem robinetul de la chiuvet─â c├«nd ne periem din╚Ťii, ca s─â economisim apa, mi se par u╚Öor nevrotice.

├Änc─â ceva: dac─â, ├«n plan material, un calcul prudent de sustenabilitate e binevenit, m─â gr─âbesc s─â semnalez domenii ├«n care, ca s─â zic a╚Öa, sustenabilitatea eÔÇŽ nesustenabil─â. Unul dintre aceste domenii e iubirea. ├Ändr─âgostirea nu e posibil─â dac─â unul dintre parteneri se irose╚Öte ├«n evalu─âri ╚Öi anticip─âri pragmatice. Blocajul ├«n ÔÇ×socoteliÔÇť ├«n╚Ťelepte, tatonarea ÔÇ×experimental─âÔÇť a ÔÇ×urm─ârilorÔÇť suspend─â orice autenticitate emo╚Ťional─â. Nici speran╚Ťa nu valorific─â poten╚Ťialul de ÔÇ×ra╚ŤiuneÔÇť al sustenabilit─â╚Ťii. Orizontul ei e dincolo de orice garan╚Ťie palpabil─â. Speri ceea ce nu e neap─ârat accesibil, ceea ce nu e la ├«ndem├«n─â. Speri ceea ce nu e de sperat. Conturul prea clar decupat al obiectului pe care speri s─â-l atingi transform─â ÔÇ×aspira╚ŤiaÔÇť ├«n simpl─â ÔÇ×foaie de parcursÔÇť. A spera e a institui o rela╚Ťie cu o dep─ârtare dezirabil─â, dar incert─â. ├Än sf├«r╚Öit, nici un act de credin╚Ť─â nu se poate construi pe argumente bun-sim╚Ťiste, pe o ÔÇ×re╚Ťet─âÔÇť cu plauzibilitate verificabil─â, pe o investi╚Ťie de tip contabil. A crede ├«nseamn─â a paria pe o ineviden╚Ť─â, a ÔÇ×creditaÔÇť un ÔÇ×posibilÔÇť, dincolo de exigen╚Ťele stabile ale ÔÇ×realuluiÔÇť.

Dar chiar ╚Öi ├«n perimetrul comun al afacerilor, al concuren╚Ťei, al competitivit─â╚Ťii lucrative, sustenabilitatea ├«╚Öi are limitele ei: nu exist─â c├«╚Ötig f─âr─â risc. Iar a risca e a acorda o ╚Öans─â nesustenabilului, imprevizibilului, improbabilului. ├Än rest, de acord, s─â nu neglij─âm problema sustenabilit─â╚Ťii. Vorba turcului: s├╝rd├╝r├╝lebilirlik!

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.