Sürdürülebilirlik

Publicat în Dilema Veche nr. 989 din 23 martie – 29 martie 2023
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

Din solidaritate cu tema Dosarului de azi al revistei noastre, cer îngăduința cititorilor să reiau un text de-acum vreo șapte ani ca pe o premoniție, pe care actualitatea o confirmă. Mulțumesc pentru răbdare!

Cuvîntul turcesc pe care l-am pus în titlu înseamnă „sustenabilitate”. L-am ales mai întîi pentru că e o dovadă convingătoare a globalizării. Odată ajuns la modă, orice cuvînt, din orice parte a lumii, devine universal valabil. În subtext, sugerez și că, pentru mine și pentru generația mea, termenul „sustenabilitate” e oarecum exotic: nu ne e mai la îndemînă decît termenul turcesc care îl traduce. Am trăit fără el pînă pe la mijlocul anilor ’80, cînd a fost pus pe piață. Nu avem, cred, un echivalent românesc care să exprime laconic sensul acestui termen englezesc, în afară de simpla lui copie („sustenabilitate”). Dacă am înțeles bine, e vorba de efortul de a gîndi lucrurile pe termen lung: a nu pune în pericol resursele planetei printr-o suprautilizare iresponsabilă, a respecta echilibrul firesc dintre economie și biosferă (de aceea, conceptul e folosit abundent în cercurile ecologiste), a nu practica dezlănțuit consumul, în dauna acumulării și a menajării rezervelor. Se vorbește și despre „solidaritate intergenerațională”, adică despre datoria de a lăsa moștenire o ambianță confortabilă și celor ce vin după noi. Cred că există totuși, în limba română, o formulă care parafrazează destul de exact sensul cuvîntului englezesc: „să nu te întinzi mai mult decît îți e plapuma”. Prin urmare, să-ți cunoști limitele, limitele tale și ale mediului în care trăiești, să nu fii risipitor, necugetat, nerezonabil.

Sînt firește de acord că e bine să iei în calcul procentul de „sustenabilitate” pe care îl îngăduie orice întreprindere omenească. Adică înainte de a tăia o dată, să te gîndești, cum se spune, de două ori. Să nu te repezi, să nu produci daune, să nu privilegiezi beneficiul imediat pe seama durabilității, a securității de perspectivă. Dar am de pus, totuși, o pedală relativizantă pe transformarea sustenabilității într-un soi de obsesie apocaliptică, într-un cult valabil în mod absolut, la orice nivel.

Mai întîi, am convingerea că planeta Pămînt e mai viguroasă și mai imaginativă decît noi. Sigur că nu e cazul să ne culcăm pe-o ureche și să lăsăm totul în seama „naturii”. Dar știu că de la Platon încoace, trecînd prin hermetismul renascentist și prin romantismul german, a circulat ideea integrității organice a planetei noastre: Pămîntul e o ființă vie, o vietate, cu metabolism propriu, cu reflexe de apărare proprii, cu nebănuite capacități de autoreglare. În anii ’60, doi oameni de știință (biochimista Lynn Margulis și biofizicianul James Lovelock) au emis așa-numita „Gaya Hypothesis”(Gaya, Geea e zeița greacă a Pămîntului), conform căreia trebuie să luăm în calcul un anumit biodinamism al planetei (fără legătură cu vreo variantă de „animism”), de natură să omogenizeze, printr-un soi de „mecanică fină”, tensiunile ei intime. Se pot da diferite exemple care să ilustreze această ipoteză: procentul constant de sare din compoziția mărilor, egalitatea relativă dintre numărul bărbaților și al femeilor (fără de care „sustenabilitatea” speciei ar fi în pericol), împăduririle spontane din cutare zonă a Africii, la scurt timp după despăduririle violente din jungla Amazonului etc. Sîntem prinși, cu alte cuvinte, într-un „sistem” care funcționează cvasi-automat spre a se menține (ceea ce nu exclude, e drept, eliminarea „spontană” a eventualilor agenți perturbatori, fie ei și cei aparținînd speciei umane…). Față de o alcătuire de asemenea anvergură, precauțiile unor „preoți” ai „economiei durabile” care ne învață să închidem robinetul de la chiuvetă cînd ne periem dinții, ca să economisim apa, mi se par ușor nevrotice.

Încă ceva: dacă, în plan material, un calcul prudent de sustenabilitate e binevenit, mă grăbesc să semnalez domenii în care, ca să zic așa, sustenabilitatea e… nesustenabilă. Unul dintre aceste domenii e iubirea. Îndrăgostirea nu e posibilă dacă unul dintre parteneri se irosește în evaluări și anticipări pragmatice. Blocajul în „socoteli” înțelepte, tatonarea „experimentală” a „urmărilor” suspendă orice autenticitate emoțională. Nici speranța nu valorifică potențialul de „rațiune” al sustenabilității. Orizontul ei e dincolo de orice garanție palpabilă. Speri ceea ce nu e neapărat accesibil, ceea ce nu e la îndemînă. Speri ceea ce nu e de sperat. Conturul prea clar decupat al obiectului pe care speri să-l atingi transformă „aspirația” în simplă „foaie de parcurs”. A spera e a institui o relație cu o depărtare dezirabilă, dar incertă. În sfîrșit, nici un act de credință nu se poate construi pe argumente bun-simțiste, pe o „rețetă” cu plauzibilitate verificabilă, pe o investiție de tip contabil. A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.

Dar chiar și în perimetrul comun al afacerilor, al concurenței, al competitivității lucrative, sustenabilitatea își are limitele ei: nu există cîștig fără risc. Iar a risca e a acorda o șansă nesustenabilului, imprevizibilului, improbabilului. În rest, de acord, să nu neglijăm problema sustenabilității. Vorba turcului: sürdürülebilirlik!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

rachete iran oras subteran jpg
Instalaţie subterană de „nave de asalt”, în apele din sudul Iranului. Dezvăluirea Teheranului înaintea învestirii lui Trump
Armata de elită a regimului de la Teheran a dezvăluit sâmbătă o instalaţie subterană de nave situată „în apele din sudul” ţării, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea de stat.
Mihai Popsoi Volodimir Zelenski FOTO Facebook jpg
Zelenski, discuții cu diplomații țărilor din sud-estul Europei: Știu ce înseamnă să faci față amenințărilor de destabilizare din partea Rusiei
Volodimir Zelenski a avut o întrevedere cu conducerea ministerelor de Externe ale țărilor din sud-estul Europei, discuțiile vizând sprijinul reciproc. Liderul de la Kiev a subliniat că aceste state „știu ce înseamnă să facă față amenințărilor de destabilizare din partea Rusiei”.
Josip Dabro  Foto Facebook Josip Dabro jpg
Demisie cu scandal în Croaţia, după ce a apărut o filmare cu vicepremierul țării manevrând un pistol. „Un moment de nechibzuință”
Josip Dabro, vicepremierul Croaţiei, şi-a prezentat demisia după ce în spaţiul public au apărut imagini cu el în maşină, în timp ce trăgea pe geam, la întâmplare, cu un pistol.
Benjamin Netanyahu FOTO Profimedia jpg
Condiția pusă de Netanyahu pentru a accepta schimbul de prizonieri prevăzut în acordul cu Hamas
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a pus o condiție înainte de a proceda la primul schimb de prizonieri în virtutea acordului de încetare a focului cu gruparea Hamas.
ion tiriac david popovici jpg
bebe cotimanis carmen tanase jpg
image png
winter 3016300 1280 jpg
Vicepreședintele Societății Române de Pediatrie: „Relația frigului cu răceala este un mit. Avem cel mai gros îmbrăcați copii din Europa“
Medicul Sorin Man, vicepreședintele Societății Române de Pediatrie, explică de ce trecerea de la cald la frig favorizează fixarea virușilor și de ce îmbrăcămintea n-are nicio legătură cu prevenirea răcelii la copii. Cum ne putem ajuta copiii să treacă cu bine peste afecțiunile respiratorii.
cristina neagu csm bucuresti jpeg