Supravieţuire vs integrare

Publicat în Dilema Veche nr. 407 din 1-7 decembrie 2011
Ce ştii să faci? jpeg

Am descoperit, în arhiva proprie, un text de acum 14 ani şi mă mir eu însumi de paradoxala lui actualitate. Pe vremea cînd l-am scris, ne străduiam, asudaţi, să îndeplinim criteriile de aderare la UE. Acum sîntem absorbiţi în clubul select la care visam atunci, dar iată că, de această dată, clubul însuşi are probleme de supravieţuire. Cît despre menţionarea din final a Greciei, nu pot să nu fiu mîndru de micul meu dar profetic. Judecaţi şi dvs...

Am fi putut încerca să ne salvăm „prin noi înşine“. Dar e limpede că în lumea de azi, a pieţei comunitare, a „globalizării“, a Internetului, performanţa solitară e o utopie. În plus, cînd spunem „noi înşine“, invocăm o realitate care a devenit vagă şi sărăcăcioasă. Sîntem năpădiţi de inerţii, diletantisme, confuzii şi dezordini greu de transformat, peste noapte, în capital al reconstrucţiei. Alergăm în cerc: ca să ne putem schimba, ar trebui, mai întîi, să ne schimbăm... Pe de altă parte, modelul european spre care tindem vine cu exigenţe şi planificări inflexibile, fără legătură rezonabilă cu punctul în care ne aflăm. Trăim, s-ar zice, sub fatalitatea formelor fără fond. Comprimaţi între indigenţa proprie şi superstandardele apusene, între incompetenţa locală şi hipercompetenţa continentală, încercăm, frustraţi, să salvăm aparenţele. Nu cred că vom reuşi, pentru că ni se cere să facem prea multe lucruri deodată. Imperativul integrării europene nu poate funcţiona simultan cu acela, infinit mai urgent, al supravieţuirii. Noi sîntem în etapa drastică a coşniţei străvezii, a străzii surpate, a closetului sordid şi ni se atrage atenţia că nu acordăm destulă consideraţiune homosexualilor şi propagandei antitabagice. Gîfîim după strictul necesar şi ni se cer mari rafinamente civice. Ne aleargă cîinii în plină Capitală şi sîntem certaţi că nu iubim destul animalele.

Nu spun că cei care ridică atît de sus ştacheta n-au, în principiu, dreptate. O ţară modernă, civilizată, demnă de familia bună a Europei trebuie să suspende reclamele pentru ţigări, să respecte dreptul la diferenţa religioasă, etnică şi sexuală, ca să nu mai vorbim de drepturile omului, ale minorităţilor, ale femeilor. Evident. Trebuie să ajungem cît mai aproape de acest orizont şi cît mai repede. Dar cu ce combustibil? În ce ritm? Şi, mai ales, în ce ordine? Cîte „priorităţi“ ne putem asuma deodată?

Nici una dintre ţările dezvoltate care ne invită să intrăm în cursă n-a trebuit să completeze „formularul“ bacalaureatului civic atît de repede. Mai întîi a fost revoluţia industrială, apoi „veacul naţionalităţilor“, apoi consolidarea gîndirii liberale, „umanizarea“ treptată a capitalismului, războaiele mondiale, prohibiţia, delirul rasist, criza economică, sindicatele, statul de drept, bunăstarea şi tot soiul de alte încercări şi achiziţii, unele laborioase, altele rapide, unele stabile, altele încă firave. De „gender studies“, „child abuse“, ecologie, homosexualitate legitimă, combaterea fumatului, legalizarea comerţului de droguri şi alte asemenea delicatese alexandrine nu s-a vorbit în ţările „de la centru“ decît tîrziu – şi nu întotdeauna cu convingere. Ei bine, în numele acestui bloc masiv de ameliorări seculare, ni se cere o scurtă tumbă sincronică, un salt agil, în pielea goală şi cu surîsul pe buze. Ni se cere să găsim reţeta unei echivalenţe imposibile: aceea dintre „societate săracă“ şi „societate civilă“. Ni se cere să mîncăm praz şi să mirosim a trandafiri. Vin iarăşi şi spun: să ni se ceară! Să fim împinşi înainte cu forţă! Werde was du bist! Cei care, pentru a ne prelua din mers, ne pun unele condiţii, au tot dreptul s-o facă. În definitiv, e spre binele nostru. Dar eu cred că n-o să meargă. Sau că vom aluneca într-o generală ipocrizie, dictată de calcule conjuncturale: noi vom pretinde că ne-am copt, ei vor pretinde că ne cred. De aceea, mai în glumă, mai în serios, sînt de părere că soluţia e alta: întîi integrare şi pe urmă progres! Întîi puţin amor dezinteresat şi pe urmă progenitură. Noi vrem să începem cu divorţul. E, ca să zic aşa, contraproductiv. 

În fond, cum aţi făcut cu Grecia? – îl întrebam deunăzi pe un distins diplomat. N-aţi integrat-o „fără concurs“? „Ba da“ – a sunat răspunsul. „Dar a fost un eşec. Nici pînă azi n-au societate civilă!“ Răspuns grav, e drept. Dar mărturisesc că m-am trezit mormăind sotto voce, să nu m-audă nimeni: n-or fi avînd, dar la atîta mare, la atîtea cîrciumioare cu pescărie, la atîta vin, artă şi turism, poate că merge şi fără...

Apărut în Dilema, nr. 254, 5 decembrie 1997 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

alegeri 1990 sursa mnir
Cum a ajuns Ion Iliescu primul președinte al României democrate. Istoria marcată de minciuni, proteste și ciomege ale primelor alegeri după '89
Acum aproape 35 de ani aveau loc primele alegeri prezidențiale libere din istoria României. Era primul exercițiu democratic pentru un popor care trăise 45 de ani în comunism. A fost însă un eveniment umbrit de întâmplări grotești, scandaloase care nu aveau nimic în comun cu libertatea de expresie.
image png
Simona Trașcă, traumatizată de căsnicia cu diplomatul libanez. La ce orori a fost supusă
Simona Trașcă și-a cunoscut prima și cea mai mare iubire în adolescență. Mahmud Ahmad Hammoud a fost cel care a luat-o de soție și i-a oferit un băiețel. După șase ani de mariaj, blondina a luat decizia de a se despărți de el.
copil batut foto adevarul
Ce simt copiii când sunt bătuți de părinți. Răspuns șocant din partea unui psiholog: „Umilința este aceeași ca în cazul unui viol”
2 din 10 părinți români cred că educația copiilor se face prin bătaie. Este una dintre concluziile studiului „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural” 2024, realizat la comanda World Vision România.
Bani - bancnote - lei FOTO Shutterstock
Cât câștigă un dezvoltator software. În ce orașe din România sunt cele mai mari salarii
Salariul unui dezvoltator software este de 18.700 lei, brut lunar, a anunțat miercuri Asociația Business Service Leaders Romania (ABSL), precizând că salariile vor crește și anul viitor.
Maşini second hand
Mașini americane second hand, aduse în România după ce asigurătorii le-au declarat „daună totală”
Importul de mașini second hand din SUA este, din păcate, printre cele mai riscante, 84,7% din totalul vehiculelor americane aduse în țară înregistrând daune în trecut, potrivit specialiștilor.
replica titanic jack moore profimedia (2) jpg
Replică de 4 m a Titanicului, realizată din piese LEGO!
Efort titanic! Jack Moore (30 de ani) din Kent, Marea Britanie, s-a apucat de construit o replică a Titanicului de 4 metri lungime, folosind doar piese Lego. Ceea ce este impresionant este că tânărul nu a folosit nici o schiță pentru a crea vasul, bazându-se doar pe memoria sa incredibilă.
duminica gelu jpg
Ascensiunea lui Georgescu „nu e întâmplătoare”. Gelu Duminică: „Lucrurile vor arăta și mai rău. Pentru noi și pentru toți cei care ne urmează”
Sociologul Gelu Duminică a făcut o analiză a rezultatelor alegerilor prezidențiale, potrivit cărora Călin Georgescu a ajuns în turul doi în cursa pentru Cotroceni. „În lipsa unor politicieni care se poartă ca niște lideri (unificatori), oamenii vor caută salvatori”, spune acesta.
George Simion, președintele AUR și candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale o însoțește pe soția sa Ilinca în timp ce aceasta votează în turul I al alegerilor prezidențiale, în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Cum a trăit George Simion înfrângerea în alegeri: a intrat în sediul de campanie dansând și a ieșit cu capul plecat. REPORTAJ
Tristețe și resemnare. Asta s-a putut citi pe fețele reprezentanților AUR aflați aseară la sediul de campanie al formațiunii. George Simion, candidatul partidului la prezidențiale, a ajuns acolo în pași de dans, dar a ieșit cu capul plecat.
464567370 498958423135677 5982927172686819231 n jpg
Ce spunea Călin Georgescu pentru organul de propagandă al lui Putin: „Șansa României este înțelepciunea rusească”
Într-un articol publicat în postul de propaganda al Rusiei, candidatul independent Călin Georgescu susține că „șansa României este înțelepciunea rusească”.