Stigmatul etnic

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 822 din 21ÔÇô27 noiembrie 2019
Lupta politic─â la noi jpeg

Dup─â catastrofa degradant─â a Holocaustului, ne-am fi a╚Öteptat ca incriminarea cuiva dup─â criterii etnice s─â nu mai func╚Ťioneze niciodat─â ├«n dezbaterea public─â. Sau s─â fie amendat─â prompt, merg├«nd p├«n─â la solu╚Ťii penale. Ei bine, de la o vreme, apartenen╚Ťa la o etnie sau alta a revenit, impenitent, grosolan, ├«n ringul confrunt─ârii electorale, ca un cap de acuzare mereu la ├«ndem├«n─â. Nu-╚Ťi vine s─â crezi! Vrei s─â dai ├«n Siegfried Mure╚Öan, te revol╚Ťi, ╚Ťan╚Ťo╚Ö, c─â ├«l cheam─â Siegfried. Ciolo╚Ö e ╚Öi el Julien, de Clotilde Armand nu mai vorbimÔÇŽ Dar marea lovitur─â de campanie e ÔÇ×neam╚ŤulÔÇť! Klaus Iohannis! Excelent─â materie prim─â pentru caftangiul politic autohton! Se folosesc gaze lacrimogene pe 10 august ├«mpotriva protestatarilor? Cine vorbe╚Öte! Neam╚Ťul! Specialist, prin na╚Ötere, ├«n procedeul gaz─ârii din lag─ârele de concentrare! O cuconi╚Ť─â n─âr─âva╚Ö─â (olteanc─â, deh!) adulmec─â ╚Öi ea primejdia. Neam╚Ťul vrea s─â fac─â noi lag─âre de concentrare, ├«n care s─â fie extermina╚Ťi pesedi╚Ötii. Cuconi╚Ťa cu pricina are antecedente semnificative. La 16 ani a intrat, sedus─â, ├«n Partidul Rom├ónia Mare, al c─ârui pre╚Öedinte, Corneliu Vadim Tudor, propunea adunarea tuturor opozan╚Ťilor de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 pe un stadion cuprinz─âtor ╚Öi ├«mpu╚Öcarea lor patriotic─â. Tot lui i se datoreaz─â oft─âtura patetic─â: ÔÇ×Evreii s├«nt mereu la putere ├«n ┼úara asta am─âr├«t─âÔÇť. S─â fi fost Vadim neam╚Ť? Mai nou, ╚Öi un impozant filosof ardelean face asocia╚Ťii crase ├«ntre Iohannis, pe de o parte, ╚Öi Mussolini, Hitler & Company, pe de alta. De la un metafizician fin ne-am fi a╚Öteptat la analize ceva mai subtile. E drept, domnia-sa ne-a mai f─âcut unele surprize candide: de pild─â, ╚Öi-a intitulat un capitol de carte ÔÇ×Trialogul religiilorÔÇť, crez├«nd c─â ÔÇ×dialogÔÇť ├«nseamn─â doar o vorbire ├«n doi. O elementar─â cunoa╚Ötere a termenului, ar fi trebuit s─â-l previn─â c─â ÔÇ×dia-ÔÇť nu are leg─âtur─â cu ÔÇ×doiÔÇť ╚Öi c─â ÔÇ×dialogÔÇť poate fi ╚Öi o discu╚Ťie ├«n trei, ├«n patru, ├«n c├«te c├«╚Ťi vreiÔÇŽ Dar la noi (la ÔÇ×rom├óniÔÇť?) po╚Ťi ajunge g├«nditor de elit─â, rector ╚Öi ministru chiar dac─â ai mici caren╚Ťe de abecedarÔÇŽ

ÔÇ×Rrrom├ónii verziÔÇť care, ├«n furor-ul lacom ╚Öi oportunist al luptei pentru putere, recurg prea u╚Öor la atacul etnic, ├«╚Öi ignor─â propria istorie ╚Öi nu-╚Öi onoreaz─â ÔÇ×tradi╚ŤionalaÔÇť ospitalitate. Pentru ei, nu po╚Ťi fi, simultan, cet─â╚Ťean de sorginte german─â ╚Öi loial ╚Ť─ârii de adop╚Ťie. A╚Öa s─â fie? S─â privim ├«n urm─â. ├Än cap de list─â ├«l voi aminti pe regele Carol I, neam╚Ť get-beget, dedicat ├«ns─â Rom├óniei f─âr─â ezitare ╚Öi f─âr─â concesii. E cel care a modernizat radical ╚Ťara dup─â unirea Principatelor ╚Öi cel care i-a ob╚Ťinut independen╚Ťa, dup─â secole de domina╚Ťie otoman─â. Uit─âm prea u╚Öor ╚Öi de Karl Storck, fondatorul ╚Öcolii rom├óne╚Öti de sculptur─â modern─â, ├«n succesiunea c─âruia a ap─ârut Br├óncu╚Öi (pe al c─ârui profesor ÔÇ×bucure╚ÖteanÔÇť ├«l chema HegelÔÇŽ). Nu vom ├«nt├«rzia, acum, asupra unui inventar complet. Dar putem invoca oric├«nd contribu╚Ťiile decisive ale unor etnici germani la evolu╚Ťia culturii autohtone, de la Oskar Walter Cizek, critic de art─â de anvergur─â, sprijinitor al avangardei rom├óne╚Öti din anii ÔÇÖ20 ai secolului trecut, p├«n─â la un muzician ca Wilhelm Berger sau la scriitori ca Wolf von Eichelburg, Eginald Schlattner, Oskar Pastior, Herta M├╝ller, ca s─â nu pomenim dec├«t c├«teva nume. De neocolit este uria╚Öul patrimoniu de cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie l─âsat, ├«n Ardeal, de minoritatea sa╚Öilor ├«n cei 800 de ani de convie╚Ťuire cu noi. E teribil, de altfel, ce de ÔÇ×str─âiniÔÇť b├«ntuie prin partea locului! Din p─âcate, ne-am trezit prea t├«rziu. Trebuia s─â ├«ncepem cur─â┼úenia mai demult! Trebuia s─â nu lu─âm modelul primei noastre Constitu┼úii (cea din 1866) de la belgieni. Trebuia s─â nu l─âs─âm o sumedenie de arhitec┼úi francezi s─â ne umple capitala cu cl─âdiri ÔÇ×str─âineÔÇť: Ateneul Rom├ón, Banca Na┼úional─â, Funda┼úiile Regale (azi Biblioteca Central─â Universitar─â), CEC-ul de pe Calea Victoriei, Tribunalul de pe Splai, Ministerul Agriculturii de l├«ng─â Universitate, Facultatea de Medicin─â din Cotroceni sau Hotelul Ath├ęn├ęe Palace (azi Hilton). Bine ar fi fost s─â nu ne d─âm nici pe m├«na numitului Carol Davila, de fapt un franco-italian (Carlo Antonio Francesco dÔÇÖAvila), chiar dac─â, f─âr─â el, am cam fi ├«nt├«rziat cu ├«nv─â┼ú─âm├«ntul medical, cu organizarea primului serviciu autohton de ambulan┼ú─â, cu deschiderea primelor orfelinate, ba chiar ┼či cu inaugurarea Gr─âdinii Botanice din Bucure┼čti (aranjat─â, vai, ├«mpreun─â cu un horticultor austriac). Fiindc─â veni vorba de gr─âdini, s─â amintim ┼či Ci┼čmigiul, cel mai vechi parc public din Bucure┼čti, n─âscut la ini┼úiativa generalului Kiseleff ┼či ├«ncheiat cu sprijinul expert al vienezului Wilhelm Mayer. Am zis Kiseleff? Da, ÔÇ×str─âinulÔÇť care a participat la ├«ntocmirea Regulamentelor Organice de la noi ┼či care, ca ambasador al Rusiei la Paris, a sprijinit ├«n mod eficace unirea Principatelor. Mai departe: cum de-am acceptat s─â se instaleze ├«n biata, obidita noastr─â ╚Ť─âri╚Öoar─â primii pictori post-bizantini din Principate (Schiavoni, Livaditti ╚Öi Chladek), ultimul dintre ei  profesor esen╚Ťial al lui Nicolae Grigorescu? Dar ÔÇ×ghinioaneleÔÇť noastre nu se opresc aici. Lingvistica ┼či folcloristica rom├óneasc─â s├«nt opera unor fondatori ÔÇ×alogeniÔÇť: Moses Gaster, Laz─âr ┼×─âineanu, Heimann Hariton Tiktin. Imnul na┼úional (ÔÇ×De┼čteapt─â-te, rom├óne!ÔÇť) a fost compus de Anton Pann, n─âscut ├«n Bulgaria de azi, cu numele de familie Petrov. Ce s─â mai spunem de rom├ónii celebri, cu unele antecedente nu tocmai rom├óne┼čti: Vasile Alecsandri (cu un bunic evreu botezat), Alexandru Xenopol (un nume care, ├«n traducere, ar ├«nsemna ÔÇ×fiul str─âinuluiÔÇť), cu un tat─â englez de origine evreiasc─â, sau B.P. Hasdeu, cu o genealogie greu de sistematizatÔÇŽ Rosette┼čtii ┼či Ghicule┼čtii erau cam greci, de Cantacuzini nu mai vorbim. Ion Luca Caragiale era arom├ón (greco-albanez?) cu un tat─â n─âscut la Constantinopol, marele Nicolae Iorga se tr─âgea, dup─â mam─â (Arghiropol), din greci bizantini ┼či dup─â tat─â din mun┼úii Pindului, Constantin Noica avea drept str─âbunic pe un anume Gigantis.

Iat─â tot at├«tea motive s─â cer scuze, ├«n numele poporului rom├ón, compatrio╚Ťilor no╚Ötri de toate etniile pentru cuvintele proaste ale c├«te unei nulit─â╚Ťi autohtone. Rom├ónii normali nu g├«ndesc ca ei! ├Än rest, r─âm├«ne cum am vorbit: m-am s─âturat de derbedei, de pro╚Öti ╚Öi de ╚Ťoape!

(reluînd și pasaje din articole mai vechi, la fel de exasperate)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.