Solidaritate ┼či m├«ndrie na┼úional─â

Publicat în Dilema Veche nr. 90 din 6 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Onoarea cet─â┼úeneasc─â a "lag─ârului" comunist n-ar avea nici o justificare dinaintea istoriei dac─â ├«n m─âruntaiele lui n-ar fi avut loc dou─â-trei episoade de disperare organizat─â: Budapesta 1956, Praga 1968, Gdansk 1980. Schimb├«nd propor┼úiile, putem aminti ┼či de trista rezisten┼ú─â armat─â din Rom├ónia anilor '50, de Valea Jiului ┼či de Bra┼čov. M├«ndria noastr─â "regional─â" ┼či na┼úional─â ├«┼či poate obloji r─ânile cu tinctura patetic─â a acestor evenimente, iar Europa reunificat─â le poate contempla ca pe ni┼čte urme ale propriei ei preistorii. F─âr─â "elanul spre libertate" (B. Gieremek) pe care asemenea momente ├«l ilustreaz─â, n-ar mai fi fost nimic de salvat ├«n partea noastr─â de lume. Faptul c─â ele au fost posibile e un miracol ┼či e inadmisibil s─â le vedem uitate, relativizate, transformate ├«n patrimoniu muzeal. Dup─â august 1980, cuv├«ntul "solidaritate" a devenit o institu┼úie, iar "m├«ndria na┼úional─â" - o specie de martiraj. A te sluji de ecoul acestor termeni pentru declara┼úii sentimentale ┼či trivialit─â┼úi demagogice curente e totuna cu a nu avea memorie. ┼×i a trata limbajul ┼či istoria ca pe ni┼čte unelte derizorii. "Solidaritatea" polonez─â a fost un perfect exemplu de comportament responsabil ├«n vremuri precare. Nu simpl─â complicitate, nu asociere impulsiv─â, nu strig─ât gregar. Uluitoare e diversitatea omeneasc─â, social─â ┼či profesional─â a celor care se solidarizau. Linia de front era opera unor in┼či care n-aveau nimic ├«n comun: profesori ┼či muncitori, prela┼úi ┼či fo┼čti filosofi marxi┼čti, savan┼úi consacra┼úi ┼či studen┼úi. ├Äntr-o convorbire cu Michnik din 1992, generalul Jaruzelski descrie cu oarecare perplexitate aceast─â neobi┼čnuit─â unanimitate: "┼ĄSolidaritatea├é┬╗ a ap─ârut ca o mi┼čcare atotcuprinz─âtoare care, ├«n termeni simpli, a combinat politica de dreapta ┼či, ├«ntr-un fel, pe cea reac┼úionar─â ┼či parohial─â, cu cerin┼úele socio-economice populiste, de st├«nga". ├Än ├«mprejur─âri "normale", cardinalul Wyszynski, profesorul Kolakowski, Gieremek ┼či Michnik, Mazowiecki ┼či Walesa, Kuron ┼či Jastak n-ar fi petrecut mult timp ├«mpreun─â. Dar au putut ac┼úiona ├«mpreun─â, de ├«ndat─â ce au c─âzut de acord c─â ┼či "legile naturale", ┼či cele "ale lui Dumnezeu" s├«nt c─âlcate ├«n picioare. Con┼čtiin┼úa - ├«mp─ârt─â┼čit─â - c─â "nu exist─â libertate f─âr─â solidaritate", prezen┼úa ├«ncurajatoare a lui Ioan Paul al II-lea, mobilizarea planetar─â ├«n jurul curajului polonez au fost de natur─â s─â dubleze nemul┼úumirile zilnice cu o exaltant─â component─â de demnitate na┼úional─â. A fi polonez, polonez adev─ârat, ├«nsemna a alege pericolul. Pe o asemenea temelie - ┼či numai pe o asemenea temelie - "m├«ndria na┼úional─â" impune respect. Ea nu e arogan┼ú─â fudul─â, amb├«┼ú provincial, suficien┼ú─â ┼či xenofobie. E croiala unei voin┼úe colective ┼či a unui destin asumat p├«n─â la cap─ât. Ar fi de ad─âugat c─â ┼či unii dintre reprezentan┼úii Puterii au avut, ├«n Polonia deceniului nou─â, o calitate aparte. Jaruzelski ├«nsu┼či n-a fost un "aparatcik" de duzin─â. Nu po┼úi s─â nu r─âm├«i vis─âtor c├«nd, ├«n convorbirea cu Michnik amintit─â mai sus, ├«l vezi cit├«nd cu adres─â din Tocqueville... * Aud c─â la festivit─â┼úile comemorative de la Gdansk (dou─âzeci ┼či cinci de ani de la grevele din august 1980) au participat figuri de prim rang din toat─â lumea: pre┼čedin┼úi (ai Germaniei, Ungariei, Ucrainei ┼či Georgiei), fo┼čti pre┼čedin┼úi (Havel), mini┼čtri de Externe (Joschka Fischer), fo┼čti mini┼čtri de Externe (Madeleine Albright), prim-mini┼čtri (ai Olandei, Belgiei ┼či Finlandei) etc. Rom├ónia a ales s─â fie prezent─â doar prin dl M├â┬írko Bela, adic─â la un nivel onorabil, dar sub rangul celorlal┼úi participan┼úi. E o neglijen┼ú─â semnificativ─â, o dovad─â de neaderen┼ú─â la istoria noastr─â recent─â. S├«ntem mereu ├«n alt loc dec├«t restul lumii, caren┼úi la capitolul comuniune european─â, "exteriori" prin decizie proprie. ┼×i asta ├«n timp ce folosim abundent (┼či abuziv) tocmai cuvintele "solidaritate" ┼či "m├«ndrie na┼úional─â". Mobilurile noastre s├«nt, deocamdat─â, "pragmatice": solidaritate ├«mpotriva bac┼či┼čului, solidaritate cu n─âp─âstui┼úii inunda┼úiilor (care va s─â zic─â nici compasiunea, nici ├«ntrajutorarea nu mai func┼úioneaz─â dec├«t prin apel oficial), solidaritate de tip tribal, n─âscut─â din ghinion ┼či dezordine. C├«t despre m├«ndria na┼úional─â, ea risc─â s─â capete un aspect parodic: am g─âsit metoda de a r─âm├«ne veseli, ├«n plin e┼čec, ┼úan┼úo┼či, ├«n plin─â ebrietate. Vom intra ├«n Europa cu fruntea sus, iar Europa se va ├«nghesui, slugarnic, s─â ne m─ân├«nce sarmalele.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.