Sloganuri şi prosteli (electorale, culturale etc.)

Publicat în Dilema Veche nr. 663 din 3-9 noiembrie 2016
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

Eu, unul, nu cred în sloganuri. Cum nu cred nici în reclame. Dinaintea lor, am o reacție aproape paranoică: mi se pare că cineva vrea să mă prostească, să-mi bage pe gît o marfă care, fără respectivul tapaj publicitar, nu e „comestibilă“, nu s-ar vinde. Îmi dau, totuși, seama că nu există alegeri fără bannere și nici comerț fără promoție. Așa că mă resemnez, dar rămîn suspicios, critic, recalcitrant cînd dau peste demagogie și caraghioslîc. Dacă tot nu se poate fără, măcar să punem la bătaie ceva mai multă inteligență și ingeniozitate.

Una dintre marotele campaniei care tocmai se lansează pare să fie cuvîntul „îndrăzneală“. Nu s-au putut dispensa de el nici PSD, nici PNL, nici ALDE. Nu mai contează cine l-a împrumutat de la cine. Nu de plagiat e vorba, ci despre fascinația unui termen care sună viril, ofensiv, mobilizator. Utilizatorii lui nu par să fie conștienți de ambiguitatea lui structurală, de echivocul aproape comic al semnificației lui. „Îndrăznește să crezi în România!“ zic și pesediștii, și peneliștii. Un fel de a spune că, pentru a crede în țara ta, trebuie să faci un efort, să te arunci năzdrăvan cu capul înainte, să nu stai pe gînduri. Dacă stai pe gînduri, îți cam piere cheful. Îți trebuie îndrăzneală, tupeu, ba chiar un pic de sminteală, ca să crezi în patria proprie. Cu toate astea, deși, cum ar fi, nu prea ai motive, trebuie să nu te descurajezi, să intri în horă, să „îndrăznești“. A crede în România devine astfel un gest riscant („îndrăzneț“ în sens rău), un soi de vitejie oarbă, legitimată, evident, de partidul care emite sloganul. Hai, votați-ne! Cu noi alături, țărișoara merită (și poate fi) luată cu asalt! Nu spusese și Iisus: „Îndrăzniți, eu am biruit lumea“? Dar „lumea“ era, pentru El, locul răului, care trebuia învins. „Îndrăznește să crezi în România!“ spune exact contrariul: România e ceva minunat, numai că minunăția cu pricina nu se prea vede. Ca să o percepi, îți trebuie cutezanță, sau un salt extatic în improbabil, sau un pic de insolență, un aplomb nu prea rezonabil. În primăvară, ALDE distribuia lozinca „Îndrăznește mai mult!“. Îți vine să spui, cu gîndul la întreaga clasă politică: „Ba din contra! Ați îndrăznit destul pînă acum! Potoliți-vă! Nu ne provocați și pe noi să avem nerușinarea, obrăznicia și toate celelalte echivalente în doi peri ale «îndrăznelii», de care voi uzați și abuzați an de an, clipă de clipă! N-ar strica să fiți și să fim un pic mai sfioși, mai cumpătați, mai cuviincioși!“ Alte sloganuri ne promit că ne dau România înapoi (cine ne-a luat-o?) sau că vom recăpăta pensiile (chiar și pe cele „nesimțite“?).

Amuzant mi se pare și sloganul PMP: „Împreună mișcăm România!“ Aoleu! Păi, noi tocmai ne săturaserăm de prea mult tremurici, de haosul „dinamic“ al „situațiunii“. Noi credeam că avem nevoie de așezare, de ordine stabilă, previzibilă, de nițeluș calm, de o fărîmă de liniște constructivă! Iar „mișcăm“ totul, pînă la bîțîială, pînă la delirium tremens? Îmi amintesc, fără să vreau, de prestigiul pe care îl avea, sub comunism, cuvîntul „agitator“. Niciodată n-am înțeles de ce e recomandabil să „agiți“ lumea, să îi produci frisoane, frămîntări, febrilitate. Or, iată că vechile „exigențe“ revin: să „mișcăm“ totul, să nu lăsm nimic la locul lui, să instituim „revoluția permanentă“, zăpăceala revoluționară, apa tulbure!

Cu melancolie, trebuie să pomenesc și sloganul, oarecum candid, al USR: „În sfîrșit ai cu cine!“ Care­va­să­zică, am tot căutat, ne-am tot zbătut, iar acum, în sfîrșit, ne-am găsit „vizaviul“! Aferim! Începe viața! „Avem cu cine“ să depășim, în sfîrșit, vechi frustrări nupțiale! Știu, e impură „divagația“ mea. Dar cînd vorbești poporului e bine să nu lași loc de bancuri…

În altă ordine de idei, sînt uimit să constat cît amor și cît respect poate livra românul cînd e vorba de Brâncuși. În anii ’50, artistul oferise țării lui natale toată opera sa. Am refuzat-o: era burgheză, formalistă, reacționară. Nici poporul, nici „elitele“ n-au protestat. Lucrările de la Tîrgu Jiu nu au avut și nu au parte de o administrare grijulie, dar, iarăși, mai nimeni nu se sesizează. De curînd, s-a propus o subscripție publică pentru achiziționarea unei prețioase lucrări brâncușiene, așa încît ea să treacă din proprietatea unui colecționar privat în proprietatea statului. Nația (cu bogătașii ei cu tot) nu s-a prea înghesuit să doneze, oricît de puțin, pentru a susține inițiativa. Au apărut, în schimb, tot soiul de bombănitori, dispuși să valorifice episodul în context electoral. Pe acest fundal, a picat mănușă o stîngăcie prezidențială: dl Klaus Iohannis s-a așezat pe unul dintre scaunele din jurul Mesei Tăcerii. Atît le a trebuit brâncușofililor! Ce blasfemie, ce scandal, ce lipsă de patriotism! Ce jignire adusă unui geniu al poporului nostru! Iată-ne, în sfîrșit, strînși uniți în jurul artei, gata să ne dăm viața pentru salvarea onoarei autohtone. Foarte rău s-au supărat vîrfurile brâncușologiei naționale, mari istorici de artă ca Ghiță, Diaconu, Băsescu și Cristoiu. Jos reacțiunea! Jos abuzurile! Jos de pe scaunul din parc! Ne-am săturat de șmecherii, de incultură și de nemți! Patria ar merge bine dacă, din nefericire, unii n-ar face afaceri veroase cu opere celebre și nu și-ar pune posteriorul pe ele. Așa nu mai merge!

Așa stînd lucrurile, sînt sigur, totuși, că dacă Brâncuși ar vedea cine și cum îl apără, s-ar întoarce în mormînt.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Campania de recrutare a Kievului capătă ritm. Noile metode prin care sunt atrași voluntari pentru armata ucraineană
Campaniile menite să intensifice recrutarea voluntară, inclusiv campanii de relații publice au pus pe roate efortul de mobilizare a noi recruți pentru armata ucraineană, pe fondul entuziasmului scăzut al ucrainenilor de a se înrola, relatează Reuters și The Guardian.
image
Cum să folosești corect aerul condiționat de la mașină. Sfaturi pentru economia de combustibil: „nu mori, va fi rece mașina” VIDEO
Vara aceasta, temperaturile ridicate ne fac să apelăm din ce în ce mai des la aerul condiționat al mașinii. Însă, o utilizare incorectă a acestuia poate duce la un consum crescut de combustibil și chiar la probleme tehnice.
image
Seceta lovește România. Sute de localități rămân fără apă. Se face apel la rațiune
România se confruntă cu o criză acută a apei, zeci de localități rămânând fără această resursă vitală. Seceta prelungită a dus la scăderea semnificativă a nivelului în lacurile de acumulare, iar debitele râurilor sunt sub media multianuală.

HIstoria.ro

image
Destinul unui general uitat, în „Historia” de iulie
„Rareori un simț mai înalt al datoriei și al dreptății s-a împerecheat cu o mai desăvârșită simplicitate, cu o mai prietenească modestie,” spunea istoricul Gheorghe Brătianu despre Nicolae Dăscălescu – general decorat, apoi deținut politic și țăran sărac. Descoperiți un destin excepțional.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?