Și dacă, totuși...

Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
Frica lui Putin jpeg

– Și dacă, totuși... – Totuși ce? – Dacă totuși cîștigă alegerile... – Cine? – Ea. Viorica. Vasilica. – Nu se poate. – Ba se poate. – Bine, dar pe ea chiar oamenii din PSD au numit-o „proastă“! – Tocmai de aia, le cîștigă de proastă... Sigur, e puțin probabil în situația pe care o cunoaștem, dar nu‑i nimic imposibil.

Viața și istoria obișnuiesc nu o dată să întindă curse oamenilor instalați prea confortabil în fotoliul siguranțelor lor, prea mîndri de știința și deșteptăciunea lor. Uneori, în chip neașteptat, scandalos chiar, învinge absurdul. Absurd, însă, numai cînd îl privim dinspre prezent, fiindcă, din momentul cînd a devenit trecut, absurdul devine, curios, explicabil și rațional. Ba chiar se găsesc unii care să ni-l descrie retrospectiv drept necesar.

Să ne imaginăm, așadar, preț de cîteva minute următorul scenariu distopic:

Deja de vineri, 22 noiembrie, pare probabil că diaspora nu se mai înghesuie la vot, ca în primul tur. Dar duminică, încă de pe la 10, e clar: participarea va fi mică. Sau mică în tabăra lui Iohannis, unde lumea e liniștită, convinsă că președintele în exercițiu va cîștiga ușor și al doilea mandat. Pe de altă parte, satele se năpustesc la vot pesedist, înspăimîntate de abundența fake news-urilor că se vor tăia pensiile, ba chiar că se vor impozita sumele trimise de diaspora în țară. Degeaba au încercat Guvernul Orban și Iohannis să dezmintă. Mulți le cred și fug să voteze pentru Viorica. Dacă, în primul tur, participarea orașelor a fost mai bună decît cea din mediul rural, acum e invers.

Aici, în orașe, oamenii sînt încă placizi: cei mai mulți cred că votul e inutil, fiindcă Iohannis cîștigă oricum. Preferă să meargă la cumpărături în mall-uri, ba crema intelectualității bucureștene își dă întîlnire la Gaudeamus, ciripind veselă la lansări de carte. Unii, dintre votanții lui Barna mai ales, rămîn acasă îmbufnați și, pentru a-și liniști conștiința civică, își recită mantra: „PSD-PNL – aceeași mizerie!“. Alții au postat îndîrjit toată săptămîna că, de vreme ce președintele nu a acceptat o dezbatere publică cu contracandidata, nu e democrat, deoarece „dezbaterea e esența democrației“ și deci nu merită „votul nostru“. De fapt, așa cum au constatat cu stupoare sociologii mai tîrziu, nici useriștii, nici aliații lor de la PLUS, nici vechii băsiști, încolonați acum sub flamura paleologă, nu și-au dorit să piardă Iohannis. Nu, deloc! S-au gîndit doar că, dacă acesta va lua un scor mai mic, vor avea mai puțină morgă și el, și Orban, și ceilalți liberali înfumurați (precum Rareș Bogdan cel prea guraliv). Lucrurile vor fi astfel mai bune pentru țară, cu un partid liberal la guvernare și un președinte reales mai modești și mai dispuși să asculte și de alții. În consecință, mulți au stat acasă, convinși că e bine să-l pedepsească un pic pe Iohannis, dar nu prea mult. Să-l admonesteze, nu să-l lase repetent. Fiecare în parte a gîndit corect, căci după o victorie masivă e limpede că aroganța liberală ar fi ajuns la nori. „Nu-i nimic, dacă eu nu votez, și-a zis fiecare, alții îl vor vota.“ Necazul e că au gîndit toți la fel și în același moment, iar rezultatul s-a dovedit contrar a ceea ce și-a dorit fiecare.

Pe scurt, a fost o participare neobișnuit de rea, sensibil sub 40%. Iar diaspora n‑a dat decît trei sute și ceva de mii de voturi, mai puține decît atunci cînd se îmbulzea, fiindcă n-avea nici unde, nici cînd să voteze.

Pe la 16, liberalii au început să se agite. Orașele în continuare nu se înghesuiau la vot nici după-amiază, iar distanța dintre Dăncilă și Iohannis se topea. La 17, Rareș Bogdan face un apel patetic pentru „Salvarea României de ciuma roșie“. La 18, iese, cu o declarație înregistrată anostă, însuși președintele Iohannis, care, cu o voce de gheață, își exprimă convingerea că românii știu totuși să aleagă bine. „Dacă ar fi vorbit liber, chiar improvizat, chiar cu mici greșeli“, probabil că ar fi avut succes și ar fi trezit oamenii din amorțire, avea să comenteze mai tîrziu Cristian Tudor Popescu. „N-a vrut și pace sasul căpos“, vor mărturisi mai tîrziu liberalii. Scenariul devine sumbru.

Încordarea crește. Unii totuși se mai duc la vot, după 20, după o ultimă deliberare cu sinele politic. Prea puțin. La 21, se anunță rezultatele exit-poll-urilor: Iohannis a pierdut la vreo trei procente și ceva. Viorica, cu o broșă nouă, cu vocea gîtuită de emoție, citește cu poticniri discursul victoriei: îi felicită pe români, dar mai ales pe femei; esența e că le cere să o ia pe ea drept model de reușită în viață; o pală de aer îi încurcă foile și ea citește sfîrșitul, scutind auditoriul de vreo zece minute de inepții. Iohannis, fleșcăit, spune cîteva minute mai tîrziu că „a învins democrația“ și că el așteaptă rezultatele din diaspora, dar după cîteva ore se recunoaște învins. După asta, fuge în munți.

Ce urmează se poate lesne bănui: Orban declară vitejește că guvernul său va continua să conducă, dar se știe bine că liberalii sînt cu bagajele făcute, gata să plece de la putere. În Alianța USR-PLUS, destrămarea e iminentă: toți se acuză unii pe alții. PSD-ul exultă, dar pare incapabil să metabolizeze victoria; deocamdată are o singură mare problemă: dacă Viorica îl va grația sau nu pe Dragnea. Unii, precum Lia Olguța Vasilescu și Codrin Ștefănescu, sînt pentru, dar noul președinte e contra: cum să-l ierți pe cel care te-a umilit? Florin Iordache propune comisie parlamentară. Străinătatea e politicoasă și rece, pregătindu-se pentru un nou aflux de imigranți români. Feministele de strînga o felicită cu căldură pe noua președintă a tuturor românilor, vorbind despre „machismul arogant“, care a suferit o înfrîngere. Analiștii vorbesc despre o nouă victorie a „iliberalismului“, citîndu-l insistent pe Cristian Pîrvulescu. Paleologu a anunțat că circumstanțele nu‑l vor împiedica să-și redeschidă școala, Diaconu – că el rămîne „un om“, Cumpănașu – că „fetele“ sînt vii, Bruynseels că Pămîntul rămîne plat și Rusia bine-mersi în NATO. Altminteri, sîntem cu toții căzuți în stupoare, neînțelegînd misterul.

Ni-l dezleagă Traian Băsescu după două zile, care, cu limba lui ascuțită, o zice pe șleau: „A cîștigat nu în ciuda prostiei sale, ci mulțumită ei. Și mulțumită prostiei noastre, cu lipici la a ei“.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

remus grigorescu a murit FOTO Facebook Raducanu B  jpg
A murit un celebru traducător de filme piratate. Ce meserie avea în realitate Avocatul 31
Devenit celebru ca traducător de filme piratate, cunoscut sub pseudonimul Avocatul 31, Remus Cătălin Grigorescu a murit după o grea suferință, la 50 de ani. Puțină lume știe că bărbatul era în viața reală chiar avocat.
shutterstock 2114384846 jpg
Tacticile de război ale Rusiei îi expun slăbiciunile militare. Cum le justifică oficialii ruși
După ce și-a văzut spulberate speranțele de a captura Kievul, Moscova a apelat la distrugerea totală a Ucrainei, doar că această tactică este doar o manifestare a neputinței, scrie The Guardian.
dani otil
Marea dilemă a lui Dani Oțil după ce i-au picat din cer 15.000 de euro: „O fi vreo moștenire?“
Dani Oțil, simpaticul prezentator TV, se ală în mare dilemă. Nu știe ce să facă după ce într-un cont de-al său au apărut 15.000 de euro. Nici banca nu a reușit să-l lămurească, motiv pentru care Dani se teme să se atingă de ei.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.